UE propune Serbiei o compensaţie: procedură accelerată de aderare

Uniunea Europeană combină din nou politica biciului şi zăhărelului faţă de Serbia. Într-o misiune a ultimei speranţe, înainte ca provincia Kosovo să-şi declare independenţa, liderii europeni au făcut la summitul de la Bruxelles două promisiuni complementare: să acorde o asistenţă economică mai consistentă pentru Kosovo şi să accelereze cu Serbia negocierile, pentru ca aceasta să ajungă cât mai rapid la stadiul de candidat la aderarea la Uniune.

Prudenţa manifestată de liderii UE are ca punct de plecare „îngrijorarea” faţă de stabilitatea din Balcani, dar mai ales faptul că doresc să nu ruineze şansele la prezidenţiale (20 ianuarie) ale liderului sârb pro-european Boris Tadic. Şansele acestuia ar fi considerabil micşorate dacă sârbii ar fi puşi acum în faţa pierderii provinciei Kosovo.

În opinia liderilor UE, „progresul” Serbiei” către UE ar putea fi accelerat, ei încurajând autorităţile de la Belgrad să îndeplinească câteva „condiţii necesare” pentru a se putea semna un acord de asociere. Aceasta este în fapt prima etapă în vederea aderării la blocul comunitar.

Însă semnarea unui acord de acest gen este îngreunată de eforturile considerate insuficiente de către Tribunalul Penal Internaţional pentru arestarea ex-liderului iugoslav Ratko Mladic, inculpat pentru genocid.

INDEPENDENŢA KOSOVO, „COORDONATĂ”

Deşi toţi europenii au grijă că nu condiţioneze făţiş aderarea Serbiei de independenţa Kosovo, Suedia a prezentat la Bruxelles un plan pentru „coordonarea” independenţei regiunii separatiste Kosovo-Metohia.

Potrivit acestuia, UE va aştepta desfăşurarea scrutinului prezidenţial din Serbia, programat pentru 3 februarie 2008, înainte de a adopta decizia necesară pentru recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo.

Documentul respectiv a fost însă construit în jurul strategiei europene pentru Kosovo. Procesul va conduce la recunoaşterea unui Kosovo independent până cel târziu la 1 aprilie anul viitor, însă va trebui să dea senzaţia că respectă toate normele dreptului internaţional, transmite agenţia sârbă Tanjug, citată de Rompres.

Prezenţa militară şi civilă internaţională din Kosovo ar urma să fie bazată pe Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, iar secretarul general ONU, Ban Ki-moon, ar urma să acorde dreptul misiunii europene de a se deplasa în provincia separatistă.

CIOROIANU: NICIO CONDIŢIONARE

În vizită la Belgrad, a cărui poziţie este susţinută de România, şeful diplomaţiei române, Adrian Cioroianu, a încurajat Serbia să continue eforturile în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană şi a subliniat că nu există nicio condiţionare a integrării Serbiei în UE de rezolvarea problemei Kosovo, transmite Rompres.

Cioroianu a mai apreciat că „nu este târziu”pentru continuarea negocierilor între Priştina şi Belgrad în vederea ajungerii la un compromis, el reamintind că România nu va recunoaşte o independenţă a Kosovo declarată unilateral de Priştina.