Crin Antonescu: "Premierul Tariceanu e copilul cuplului Basescu-Stolojan"

Crin Antonescu a marturisit, la Interviurile 2+1, ca va candida la presedintia Romaniei in 2009, in caz ca PNL nu va gasi pe altcineva mai bun pentru confruntarea cu Traian Basescu. Daca va fi nevoie, ar putea concura si pentru sefia partidului a carui misiune este, in opinia sa, restabilirea legaturii cu alegatorii sai traditionali.


Criza de identitate. Vicepresedintele PNL crede ca partidul are o mare problema de identitate in raport cupropriul electorat. Cauzele: aducerea lui Theodor Stolojan la conducere in 2002 si inconsecventele din discursul guvernului Tariceanu. El a admis posibilitatea ca procentul PNL la euroalegeri (13,44%) sa fi fost obtinut „vorbind despre pensii, care nu e o tema constanta si esentiala a liberalismului“. In acest timp, partidul este deposedat de temele sale, cum ar fi anticomunismul, „printr-o operatiune care consacra impostura "PD - partid de dreapta, Traian Basescu - liderul anticomunismului romanesc"“.

Ce nu trebuie sa faca PNL. Crin Antonescu a reiterat necesitatea unei remanieri guvernamentale si a vorbit despre ce nu trebuie sa faca guvernul Tariceanu in 2008: „N-ar trebui sa faca un guvern de coalitie cu PSD, sa intinda coada binecuvantarilor sociale, sa tolereze micile si marile aranjamente, parazitismul unor oameni sau grupuri economice, clientelismul politic exagerat“.


Mircea Marian: De ce are rezerve premierul fata de numirea Noricai Nicolai ca ministru al justitiei?
Crin Antonescu: Nu stiu daca premierul are rezerve fata de numirea Noricai Nicolai, ci, pur si simplu
, are nevoie de un timp de gandire. Nu stiu daca nu cumva este deja hotarat, nu stiu daca ezita. Pana la urma ii revine dreptul de a face o propunere pe care o va discuta cu colegii din Biroul Permanent al PNL.

Ioana Lupea: Ce o recomanda pe Norica Nicolai?
Este un vicepresedinte puternic, influent, simpatizat in PNL. Doi, formatia si activitatea sa profesionala de procuror si judecator. Trei, activitatea, discursul public din ultimii sapte, opt ani.

I.L.: Ati sustinut o remaniere guvernamentala?
Da.

I.L.: De ce si pe cine?
Am sustinut nevoia unei remanieri inainte de campania electorala. Era clar ca, la nivelul imaginii, guvernul are puncte vulnerabile. N-am avut o lista, am solicitat doar o discutie in legatura cu acest aspect si cu modalitatile de a remedia situatia, printre altele printr-o remaniere. S-a optat pentru respingerea acestei propuneri si constat ca, odata cu demisia domnului Chiuariu, ajungem tot acolo, probabil cu costuri mai mari.

M.M.: Mai este de actualitate?
Da.N-as vrea sa dezvolt
, nu din disciplina de partid, ci pentru ca doresc sa discut aceste lucruri mai intai in organismul de conducere al partidului.

M.M.: Domnul Pacuraru ar putea urma calea deschisa de domnul Chiuariu. Este remaniabil?
Din cate stiu eu, domnul Pacuraru nu are nicio intentie in acest scop. Iar dupa activitatea sa la minister si imaginea publica, cred ca nu.

I.L.: De ce guvernul si PNL nu s-au delimitat mai ferm de declaratia lui Adrian Cioroianu, care vorbea despre deportarea infractorilor in desertul egiptean?
A fost comentata mai mult
decat orice alta fapta comisa de vreun ministru de-al nostru. Am reactionat imediat si am vorbit despre o gafa. A incerca sa-i construiti domnului Cioroianu imaginea unui ideolog si practician nazist mi se pare ca este serviciu nemeritat.

M.M.: Gafele nu sunt sanctionate decat verbal?
Asta depinde de cei care iau decizii.

M.M.: Primul care trebuia sa ia o decizie in acest caz era PNL.
Primul care trebuia sa ia o decizie era premierul. Iar decizia premierului a fost aceea de a-l pastra pe domnul Cioroianu in functie, intr-un moment in care o vacanta sau o criza de succesiune la MAE nu era de dorit. Eu as fi luat o alta decizie.

M.M.: Adica l-ati fi schimbat.
Da, dar asta nu inseamna ca decizia mea era buna si a premierului proasta.

M.M.: Nu credetI ca ar fi fost necesara o delimitare mai ferma si fata de declaratia lui Bogdan Olteanu despre ambasadorul SUA?
Domnul Taubman a facut si a continuat sa faca afirmatii riscante. Cand spune ca actuala Constitutie a Romaniei, desigur imperfecta, nu poate asigura democratia, isi asuma ca Romania nu este un stat democratic. Or, asta infirma actiunile si pozitiile SUA din ultimii cel putin 10 ani fata de Romania. Reactia lui Bogdan Olteanu a fost insa una de care m-am delimitat si sunt de acord ca era necesara o delimitare a premierului.

M.M.: Ar fi o solutie sa aduceti PSD la guvernare?
Nu, nu mai incercati sa aduceti PSD la guvernare.

M.M.: Presa a relatat despre o intalnire intre premierul Tariceanu si Mircea Geoana...
Ceea ce incerc sa va spun este ca nu va exista, cel putin in aceasta legislatura, un guvern PNL-PSD. Domnul Tariceanu s-a intalnit cu domnii Geoana si Hrebenciuc pentru a discuta despre buget. Nu inteleg de ce nu se monitorizeaza intalnirile domnului Blaga cu oameni din PSD, inclusiv cu domnul Hrebenciuc.

I.L.: Domnul Iliescu propunea ca PSD si PNL sa conlucreze pentru a-l izola pe Traian Basescu. Sunteti de acord?
Nu avem ca obiectiv politic izolarea lui Traian Basescu.

I.L.: Dar cum vi se pare, ca imagine, faptul ca Ion Iliescu vrea sa fie aliatul PNL?
Important este ca, din punctul de vedere al PNL, nu este si nu va fi de imaginat o alianta cu Ion Iliescu ori cu o formatiune politica inspirata sau condusa de Domnia Sa. Sunt prea multe lucruri care ne separa.

I.L.: Este legenda sau realitate ca Bogdan Olteanu este negociatorul PNL cu Viorel Hrebenciuc?
Este clar ca Bogdan Olteanu, presedintele Camerei, a avut, probabil, numeroase intalniri cu Viorel Hrebenciuc, liderul grupului parlamentar cel mai numeros. Nu-mi amintesc vreo situatie in care Olteanu sa fi avut din partea conducerii PNL un mandat de a negocia ceva. Datorita prestigiului lui Hrebenciuc a inflorit o legenda si s-a constituit cuplul Olteanu-Hrebenciuc.

I.L.: Credeti ca un personaj ca domnul Hrebenciuc este necesar politicii romanesti?
Dupa parerea mea, domnul Hrebenciuc este reprezentativ pentru deceniul ‘90 si pentru perioada 2001-2004. Cu bune si cu rele, intr-un fel, asemanator domnului Iliescu.

M.M.: Cine va voteaza bugetul in aceste conditii?
O majoritate din parlament. Daca nu, am avut intotdeauna solutia parasirii guvernului. Eu cred ca, la caderea in parlament a bugetului sau la o modificare de esenta a acestuia, guvernul ar trebui sa plece, chiar daca nu-l obliga Constitutia.

COSTURILE GUVERNARII

„Niciodata dupa ‘90, PNL nu a avut o asemenea problema de identitate”

I.L.: Care este cea mai mare greseala facuta de PNL in 2007?
S-a petrecut in 2002, nu in 2007. Nota de plata pentru acea greseala, politica si de morala politica, curge, platim rate si dobanzi copioase. N-as spune ca le platim pe nedrept: domnul Stolojan n-a venit cu tancurile sovietice sa cucereasca partidul, 40 de filiale
au fugit la Hanul lui Manuc sa-l implore sa-l preia.

M.M.: Dar nu le datoreaza PNL lui Stolojan si lui Basescu faptul ca este la guvernare?
Asta inseamna ca pornim de la prezumtia ca prezenta la guvernare este neaparat un lucru bun. Geneza ei este discutabila din punctul de vedere al PNL si costa mult, sper ca exagerez, identitatea partidului. Niciodata de la Tatarescu incoace liberalii n-au avut atata putere executiva, dar niciodata dupa ‘90, PNL nu a avut o asemenea problema de identitate in raport cu propriul electorat. Guvernarea trage tinicheaua originii si, fara nicio suparare si cu toata simpatia pentru Calin Popescu-Tariceanu, in calitate de prim-ministru este copilul cuplului Basescu-Stolojan. Cred ca si Basescu are o problema cand sustine ca premierul, pe care nu l-a pus, ci l-a impus, este capul tuturor relelor.

M.M.: In anii de guvernare, PNL a pierdut electorat?
Daca in marile orase, in vestul tarii, in segmentul dinamic, educat, emancipat, am pierdut alegatori in favoarea PD si a lui Traian Basescu, avem o problema. Sigur ca scorul in sine, 13-14%, nu este satisfacator, dar nici catastrofal. Daca ma uit insa de unde provin aceste voturi, vad ca am riscul unei instabilitati.

Estimez, fara un studiu, ca le-am luat vorbind despre pensii, care nu e o tema constanta si esentiala a liberalilor. Nu doresc sa acreditez ideea falsa ca, pentru a-si pastra identitatea, PNL nu trebuie sa dea pensii. Atunci cand nu vom mai avea insa nici primarii localitatilor mici si mijlocii, si nici ploaia de bani de la guvern, gratie unor merite de guvernare, s-ar putea sa-mi dau seama ca electoratul meu stabil, care-mi da viata politica, nu mai e acolo.

M.M.: Guvernul a fost preocupat in ultima vreme doar de masuri sociale.
N-am sa neg, m-as socoti caraghios, in buna parte, aceasta preocupare a avut motivatie electorala. Ar trebui sa observam impreuna ca acest lucru s-a petrecut si sub o presiune populista din partea asa-zisei drepte, Traian Basescu, PD si asociatii. E foarte bine ca s-au marit pensiile. Sper ca analizele economice optimiste, care arata ca gradul de sustenabilitate al acestor masuri este acceptabil, sa se confirme. Dar daca facem din politica un fel de licitatie populista, nu ajungem departe.

E misiunea PNL sa ramana acelasi partid care a avut curaj inca din 1990 sa spuna adevaruri impopulare. Din acest punct de vedere vorbesc despre o identitate pusa in discutie. Constat ca PNL e in pericol de a fi deposedat de cateva dintre temele sale, cum ar fi cea anticomunista, printr-o operatiune excelent lucrata care consacra o impostura: PD partid de dreapta, Traian Basescu liderul occidentalismului si anticomunismului romanesc. Solutia nu e vaicareala, ci denuntarea eficace si credibila a imposturii.

I.L.: Opozitia ferma fata de Basescu a dus la pierderea unor alegatori, dar v-a adus altii?
Am pierdut si poate ca am si castigat, diferenta nu e foarte mare, dar e negativa. Vreau sa fac o precizare: lupta dintre Traian Basescu si PNL este de supravietuire, el a avut obiectivul manifest de a desfiinta PNL, nu administrativ, ci politic. Cine nu ne crede sa se uite la evolutia spectaculoasa a PLD.

I.L.: Antibasescianismul atrage alegatorii antibasescieni?
Daca PNL are pretentia, si o are, ca este partid istoric, trebuie sa tina seama si de criteriul calitativ, prin care inteleg un electorat apartenent la valorile liberale. Eu nu vreau sa atrag voturile unor nemultumiti de Basescu. Printre ei pot fi si unii care traiesc din mecanismele coruptiei si care, auzindu-l pe Basescu vorbind despre coruptie, sunt nemultumiti.

CE N-AR TREBUI SA FACA GUVERNUL TARICEANU IN 2008

„Un guvern cu PSD, sa intinda coarda binecuvantarilor sociale, sa tolereze aranjamentele”

I.L.: Exista o discutie in PNL privind organizarea simultana a generalelor cu locale din 2008.
Se vehiculeaza in cercurile PNL o asemenea ipoteza. Este fantasmagorica pentru ca nu se poate traduce in fapt. Inseamna declansarea de alegeri anticipate, si daca nu a reusit Traian Basescu, nu va reusi nici Calin Popescu-Tariceanu, chiar intr-o intelegere cu Boc si cu Geoana. Mai ales in conditiile schimbarilor sistemului electoral, o majoritate dintre actualii parlamentari nu este deloc sigura ca se va gasi in viitorul parlament. Va actiona impotriva deciziilor de partid, pentru ca mai are sase luni de mandat.

M.M.: Ce-ar trebui sa faca guvernul Tariceanu in 2008 pentru electoratul pierdut?
Sa aiba un discurs public, coerent, corect, convingator, sincer. Sa nu mai existe inconsecvente. Sa exista o lucrare de imagine mult mai competenta. Acest guvern, cu toate nazbatiile unora dintre membrii sai, a facut mai mult decat a aratat ca face.

I.L.: Are doar o problema de imagine?
Cu riscul de a fi mai putin bun coleg, voi fi sincer. Situatia acestui guvern, a partidului, a lui Calin Popescu-Tariceanu nu e deloc una tipica. E o situatie la care premierul Tariceanu nu s-a asteptat. Nu a fost pregatit sa fie prim-ministru, nu a fost pregatit sa fie premier si lider de partid angajat intr-o lupta cu fostul sau aliat, nu a fost pregatit sa poarte un razboi - pe care nu si l-a dorit, dar il suporta - cu zona privilegiata a mass-mediei si a factorilor de opinie din societatea romaneasca, sustinatoare traditionala a dreptei. Nu si-a imaginat nici premierul - si nici eu - ca vom fi in asemenea fel atacati de GDS.

Nu ca am muri din cauza asta, dar ne doare, ne afecteaza, ne descumpaneste. Pentru toate acestea, premierul a fost obligat sa se pregateasca din mers, a improvizat, si uneori nu a improvizat inspirat. Cred ca guvernului, chiar premierului, i-a lipsit o anumita alonja, o anumita anvegura, in a muta atentia de la conflictul Basescu-Tariceanu la o zona care sa ne avantajeze. Mi-e mai usor sa spun ce n-ar trebui sa faca guvernul in 2008.

I.L.: Ce n-ar trebui sa faca?
N-ar trebui sa faca un guvern de coalitie cu PSD. N-ar trebui sa intinda coarda binecuvantarilor sociale. Am incredere ca vechiul si autenticul liberal din Calin Popescu-Tariceanu stie unde este limita rezonabila economica. N-ar trebui sa tolereze, pentru ca probabil si asta se intampla, ceea ce nu mai suporta majoritatea populatiei Romaniei.

M.M.: Adica?
Micile aranjamente, marile aranjamente, parazitismul unor oameni sau grupuri economice, care pretind ca sunt varfuri ale capitalismului, dar nu sunt, invartelile, numirile preferentiale, clientelismul politic exagerat, infestarea cu politruci a conducerii educatiei sau a altor sisteme. Lucruri la care exceleaza PD, dar e rau ca o facem si noi.

I.L.: La cine va refereati?
Pot sa va spun la cine nu ma refer. N-am sa dau nume, exista documente, exista contracte, exista urme ale modului in care niste oameni s-au imbogatit. Necazul este ca se transforma in modele pentru societate, ca au o influenta
oculta si nociva asupra politicii. Traian Basescu are dreptate cand spune asta.

M.M.: Traian Basescu are dreptate si cand il numeste pe Dinu Patriciu?
Nu. Sa presupunem ca Dinu Patriciu s-ar afla in aceasta situatie, n-ar avea oricum dreptul sa-l nominalizeze doar pe el. Eu vad la Dinu Patriciu elementele unei constructii serioase economice. Daca cineva are obiectii cu privire la cum s-a realizat aceasta constructie, ii poate deschide dosar penal.

Nu pot sa nu observ ca Traian Basescu nu mai sufla niciun cuvintel despre alti oameni putred de bogati si cu influenta asupra politicii, cum ar fi Sorin Ovidiu Vintu. Nu-l cunosc pe omul respectiv, nici nu stiu ce afaceri are, dar este un nume vehiculat intens, inclusiv de Traian Basescu. Mai protestez asupra inca unei legende, aceea a dominatiei lui Dinu Patriciu asupra PNL. Dar sa vorbim despre viitor, Traian Basescu apartine cel mult prezentului.

I.L.: Daca raportul pe Justitie din ianuarie va fi critic la adresa guvernului, ce atitudine va avea PNL?
Ideea vehiculata in media sau in discursul unor politicieni, ca o prestatie slaba a ministrului justitiei, oricare ar fi el, sau un conflict intre presedinte si ministrul justitiei atrage dupa sine activarea clauzei de salvagardare, nu e valabila. Discutam in ianuarie.

I.L.: Daca privatizarea cu Ford a Daewoo esueaza din cauza guvernului, cine-si va asuma greseala?
Daca acest lucru se va petrece, sper sa nu fie cazul, evident ca guvernul va trebui sa-si asume responsabilitatea.

PORTRET

Mihai-Razvan Ungureanu este al lui insusi

I.L.: Se va descurca Mihai-Razvan Ungureanu la sefia SIE?
Problema nu e sa te descurci, ci sa duci institutia spre modelul ei autentic. Am incredere in Mihai-Razvan Ungureanu, a frecventat modelele occidentale. Si cred ca este suficient de orgolios sa nu stea in lesa presedintelui.

M.M.: Il percepeti ca pe omul lui Basescu sau ca pe omul PNL?
Este al lui insusi. E un compliment care sper sa aiba acoperire. „Omul cutaruia” are o conotatie negativa pe care el nu o merita.


PLANURI DE VIITOR

„Daca nu se va gasi cineva mai bun, atunci nu ma voi da in laturi de la o candidatura la presedintia Romaniei”

I.L.: Sunteti vazut ca o alternativa la Calin Popescu-Tariceanu.
Aceasta teza s-a nascut in media, nu e a mea. Sigur ca avem fiecare dintre noi idei despre cum ar trebui condus partidul. Dar nu mi-am pus niciodata problema sa fiu succesorul lui sau alternativa la Calin Popescu-Tariceanu. Problema pe care mi-o pun este ca acest partid, cu Calin Popescu-Tariceanu in frunte si noi alaturi de el, sa mearga in directia si cu mijloacele care mi se par potrivite.

M.M.: Va bate gandul sa candidati la presedintia partidului?
Ma intereseaza, in primul rand, ca PNL sa restabileasca raportul cu acel electorat pe care l-a generat, care l-a sustinut si pe care partidul l-a exprimat. Este garantia vietii si succesului partidului. Va trebui sa devin eu presedintele partidului pentru asta? E o chestiune secundara la care deocamdata nu pot raspunde. Daca voi socoti ca e nevoie, voi face acest lucru.

M.M.: Cine-l bate pe Traian Basescu in 2009, de la PNL, de exemplu?
Nu stiu, dar daca PNL nu se intreaba „cine-l bate in 2009” are o problema.

I.L.: Dv. ati intra in competitie?
Da. Daca nu se va gasi cineva mai bun decat mine, atunci nu ma voi da in laturi. Nu am avut nicio discutie, nici macar o preocupare in legatura cu acest subiect. Dar daca PNL nu are capacitatea sa-i opuna lui Traian Basescu un om, nu idei, un singur om, atunci razboiul este pierdut, indiferent cat de mult va involua acesta pana in 2009. Cred ca e una dintre urgentele PNL.

M.M.: Ati fost vreodata platit, direct sau indirect, de Patriciu?
Nu. Am avut doua sau trei luni un contract de colaborare pentru niste studii facute impreuna cu Institutul de Studii Liberale. Am fost platit cu o suma care nu depasea 5.000 de dolari.

M.M.: Era finantat de Dinu Patriciu?
Da, era finantat de Patriciu. La infiintarea institutului au contribuit Patriciu, Tariceanu, Rusanu, Boureanu si cu mine, e posibil ca toti ceilalti patru sa fi si finantat, era clar din capul locului ca eu nu pot sa ofer bani. Institutul n-a avut nicio treaba cu Dinu Patriciu, iar munca noastra n-a fost retribuita. Consider ca pot sa raspund linistit la intrebarea daca eu am avut de beneficiat in vreun fel de pe urma lui Dinu Patriciu.

TESTUL DE SINCERITATE

„Cand noi ne smulgeam „22”-ul din mana, domnii Basescu, Berceanu, Videanu faceau bani si faceau politica cu FSN”

I.L.: Sunteti dezamagit ca elita intelectuala de dreapta a avut o alta optiune politica decat cea traditionala, pentru partidele istorice?
Eu nu voi uita niciodata, indiferent cate m-ar desparti astazi de Gabriel Liiceanu, cat as gasi de jalnice anumite secvente din comportamentul sau in raport cu politicul, ce a insemnat vocea lui Gabriel Liiceanu la inceputul anilor ‘90. Atunci cand noi ne smulgeam „22”-ul din mana, domnii Basescu, Berceanu, Videanu etc. faceau bani si faceau politica cu Frontul Salvarii Nationale. Nu am cum sa salut faptul ca acum acesti oameni sunt la pieptul domnului Liiceanu. Ma tem ca nu-l pretuiesc suficient, pentru ca vocea lui n-a insemnat niciodata nimic pentru ei.

I.L.: Sunteti suparat pe GDS, dar ce se va intampla cu GDS, isi pierde sediul?
GDS e intr-o postura jenanta, de victima pe care nimeni nu o violenteaza. Din cate stiu, guvernul a facut ceea ce trebuie facut pentru ca GDS sa-si pastreze mica lui feuda.

I.L.: Va simtiti nedreptatit de presa, sunteti destul de critic la adresa ei?
Cand vad ce patesc altii, nu. Multi spun ca sunt chiar un rasfatat.

I.L.: Ce comentator politic cititi cu placere?
Urmaresc cu placere multi ziaristi, din toate generatiile. Sunt ziaristi al caror partizanat ma scoate din minti, dar care ma incanta prin virtutile lor intelectuale, de stil. De exemplu, Emil Hurezeanu. Probabil ca sunt cel mai aproape, uneori am nevoie chiar de felul lui, cateodata nedrept, dar expresiv de a scrie, de domnul Cristian Tudor Popescu.