Preşedintele GRECO: România ar putea pierde fondurile europene din cauza încetinirii luptei anticorupţie

Preşedintele Grupului de State Împotriva Corupţiei din Consiliul Europei (GRECO), Drago Kos, a declarat astăzi, la Bucureşti, că România riscă urmări "foarte grave", inclusiv îngheţarea finanţărilor europene, din cauza încetinirii ritmului luptei împotriva corupţiei după aderarea la UE.

"România este unul dintre exemplele de ţări în care atitudinea faţă de lupta împotriva corupţiei a scăzut după aderarea la Uniunea Europeană şi acest lucru ar putea avea consecinţe foarte grave asupra ţării dumneavoastră", a declarat oficialul european, în cadrul unei conferinţe europene pentru o utilizare corectă şi transparentă a fondurilor Uniunii Europene în România.

Kos a explicat că sancţiunile pe care le riscă România pot merge până la blocarea de către UE a fondurilor europene. Preşedintele GRECO a invocat exemplul Bulgariei, care se află "la un pas" de blocare a finanţării.

"România avea multe lucruri de făcut în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi nu le-a făcut. S-ar putea ca România să plătească, în final, nerespectarea acestor angajamente, aşa cum se află în prezent în pericol Bulgaria, căreia s-ar putea să i se îngheţe toate finanţările europene, din caza lipsei rezultatelor concrete în lupta împotriva corupţiei", a afirmat Drago Kos.

Oficialul european şi-a exprimat, totuşi, speranţa că ţara noastră nu va fi sancţionată. "Eu cred că ar trebui să fim optimişti într-o mică măsură, pentru că cred că România nu se va confrunta cu această situaţie, a îngheţării fondurilor", a mai spus el.

Vanghelie şi-a făcut clip ca şi cum ar fi Cristian Diaconescu

Candidat doar la Primăria Sectorului 5, Vanghelie şi-a făcut un spot electoral în care vrea să salveze toată Capitala. Singur, fără Cristian Diaconescu, cel pus teoretic de partid să o facă.

PSD are un al treilea candidat pentru Primăria Capitalei. După candidatul oficial Cristian Diaconescu, cel renegat într-o doară Sorin Oprescu, social democraţii par totuşi să-l fi aruncat în cursă şi pe Marian Vanghelie, cel a cărui nominalizare nu a fost pe placul conducerii partidului. Cel puţin asta reiese din unul din clipurile electorale ale lui Vanghelie, care pozează în candidat la Primăria Bucureştiului şi nicidecum la cea a sectorului 5, acolo unde oficial a fost trimis să se bată.

De-a lungul celor 60 de secunde ale spotului, Marian Vanghelie nu menţionează nicăieri că ar concura pentru un nou mandat la Primăria Sectorului 5, ci pozează în mântuitor al întregii Capitale.

Unicul. Adică fără cel desemnat teoretic de partid să o facă: Cristian Diaconescu. “Deasupra intereselor bucureştenilor şi complet în afara legii, un grup de afacerişti bordurieni a pus stăpânire pe politicieni şi pe toate instituţiile oraşului. Au distrus parcurile şi au pus borduri. Borduri peste tot... De 18 ani bucureştenii trăiesc acest coşmar! Ultimii 8 ani au fost un infern... Milioane de oameni sunt prizonierii acestei mafii care mănâncă toţi banii
bucureştenilor. Acum lupta se apropie de final. Un singur om a reuşit să scape! E tânăr! E singur! E unica noastră şansă! Daniel Marian Vanghelie. Luptăm pentru Bucureşti!”, se arată în videoclipul electoral, care se încheie cu un atac la adresa contracandidatului PD-L al lui Diaconescu, Vasile Blaga. “Calitatea lui Marian Vanghelie va fi să-i taie labele buldogului de Blaga. Vin spre voi, spre contractele voastre de la Bucureşti!”, ameninţă Vanghelie. Asta deşi, conform fişei postului, primarul “care este” ar trebui să se ocupe de labele lui Sebastian Bodu, contracandidatul său pedelist de la 5.

C.V. Tudor îi ameninţă cu excluderea din partid pe liderii PRM Bucureşti

iderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat miercuri că va aplica sancţiuni pentru Fliala Bucureşti a partidului, condusă de consilierul general Victor Iovici, pentru proasta organizare a lansării candidaţilor formaţiunii în alegerile locale în Capitală.


Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a remarcat chiar în debutul discursului de la lansarea candidaţilor la Capitală că manifestarea a fost prost organizată de filiala Bucureşti, pentru ca ulterior să anunţe că ar putea aplica sancţiuni cu excluderea.

"Văd că pe unii, cum am spus la intrarea în această sală, îi depăşeşte situaţia. Nicio problemă! Îi vom schimba. Nu este nimeni bătut în cuie, nici măcar eu. Dar unii sunt bătuţi în cuie şi sunt bătuţi şi-n cap. Au impresia că sunt indispensabili. Nu sunt. Am dat noi afară oameni mai breji care nu făceau treabă", a declarat Corneliu Vadim Tudor.

Liderul PRM şi-a exprimat regretul că spectacolul organizat de partidul său nu s-a bucurat de foarte mulţi participanţi, aproximativ 100 de membri şi simpatizanţi aflându-se în sală. "Este o zi ploioasă, o zi în care traficul este aproape complet blocat în Capitală, dar nu este mai puţin adevărat că şi Filiala Bucureşti a organizat foarte prost această manifestare. N-aş fi eu dacă nu aş spune ce gândesc şi să nu creadă că suntem într-un moment festiv şi trec cu vederea proasta organizare", a declarat liderul PRM.

Corneliu Vadim Tudor a făcut şi o succintă analiză a activităţii partidului şi a semnalat că există unele filiale ale partidului care raportează cifre false, în plus
chiar el nu cunoaşte numărul real al membrilor de partid.

În acelaşi discurs, liderul PRM a reiterat o declaraţie mai veche în care informa că independentul Sorin Oprescu nu va primi necondiţionat, în turul doi, voturile partidului pe care îl conduce.

Filiala PRM Bucureşti este condusă ce consilierul general Victor Iovici, de altfel al doilea nume, după Irina Loghin, pe lista candidaţilor partidului pentru CGMB.

Berceanu nu exclude posibilitatea de a renunţa la politică

Candidatul PD-L la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Radu Berceanu, nu exclude posibilitatea de a renunţa la politică dacă nu va câştiga şefia CJ, informează Rompres.

"Am foarte multe lucruri bune de făcut în afara politicii. Depinde şi care vor fi rezultatele, că dacă scorul va fi de 47-48 la sută, s-ar putea să mă gândesc că am o oarecare responsabilitate. Poate că va trebui să rămân sau poate că nu va mai trebui să rămân. Mi-e destul de greu să spun acum ceva foarte precis, pentru că politica este un sport de echipă...", a afirmat Berceanu, citat de Rompres.

Guşă nu a fost niciodată şeful campaniei lui Băsescu

Candidatul PD-L la Primăria Capitalei, Vasile Blaga, a demontat marţi-seara faptul că liderul PIN, Cozmin Guşă, a fost în 2004 şeful campaniei
lui Traian Băsescu. Blaga a spus despre contracandidatul său la Capitală că, de fapt, în perioada în care a fost membru PD, partidul l-a trimis în teritoriu ca să scape de el. Guşă a replicat că Băsescu a fost cel care i-a cerut să se înscrie în PD.

Mit

Invitat marţi-seara la o dezbatere televizată alături de liderul PIN, Blaga i-a spus ironic lui Guşă că "nu mai putea lumea de dragul dumneavoastră (în 2004, când Guşă s-a înscris în PD)". "Nimeni nu v-a rugat să veniţi în PD, dumneavoastră aţi vrut s-o faceţi. Nu aţi fost niciodată şeful de campanie al lui Traian Băsescu. Aţi indus în eroare lumea de atâta vreme, încât mi-a ajuns", a continuat Blaga. Candidatul PD-L la Primăria bucureşteană a adăugat că "nu aţi fost nici măcar în echipa de campanie a lui Traian Băsescu, aţi fost doar în echipa pentru generale" şi "ca să scăpăm de dumneavoastră v-am trimis în teritoriu". Cât despre plecarea lui Guşă din PD, Blaga a spus că ex-democratul a demisionat "în momentul în care, conform stilului
propriu, a încercat să preia conducerea partidului altfel decât prin alegeri".
În replică, Guşă a precizat că s-a înscris la democraţi numai după ce preşedintele de atunci al partidului, Traian Băsescu, i-a solicitat acest lucru.

Doctorul Oprescu trece la limbajul de cartier

Sorin Oprescu, candidat independent la Primăria Capitalei, recurge la un limbaj de cartier plin de argouri, poveşti şi apelative, pentru a seduce sindicatele din curtea PSD.

Oprescu s-a întâlnit ieri cu muncitorii de la Republica şi cu membrii Sindicatului „Malaxa“, pentru a-i ruga să „ducă vorba mai departe“ despre candidatura sa. A venit îmbrăcat la costum, dar le-a vorbit celor adunaţi în cantina fabricii folosind termeni exotici precum: mangleală, şmenuri sau ciordeală.

Voturile anulate din 2000

Doctorul a vorbit şi despre alegerile pierdute în 2000, în faţa lui Traian Băsescu, mizând pe cartea independenţei şi victimizării. El a susţinut că un prieten, ofiţer SRI, i-ar fi elucidat împrejurările în care a pierdut acest scrutin.

„Mi s-a părut şi mie ciudat atunci. 12.000 de voturi anulate, nu mi-a spus nimeni că alea 12.000 erau ale mele, era votat Oprescu. Am zis «Dom’le, 12.000. Poate a greşit lumea». Ca după aia, după 4 ani de zile, să mă cheme un ofiţer de SRI, prieten de copilărie. Să mă sune. Zice: «Ce faci de la 2.00 la 3.00, că vreau să ne vedem». «Dar ce vrei mă, să ne punem urechi din alea pe stradă, ne şoptim ceva, ce să...?» «Nu, vreau să-ţi arăt ceva foarte interesant!» «Hai, mă, lasă, zi, e vreo problemă cu mă-ta, nevasta, copilul?» «Nu, nu am nicio problemă de sănătate, Sorine, vorbesc serios». Mă duc la şcoala de acolo, se înfundaseră ţevile de drenaj şi de acolo ieşeau voturi cu Oprescu, cât s-au mai păstrat. După 3 ani şi jumătate, da?! Aruncate acolo“, a povestit Oprescu.

Mitrea spune că Băsescu a încălcat legea pentru că nu a dezvăluit numele miniştrilor care i-au cerut intervenţii în justiţie

Şeful de campanie
al PSD, Miron Mitrea, a declarat astăzi că Traian Băsescu aşteaptă momentul potrivit pentru a arunca "nişte nume", referindu-se la afirmaţiile preşedintelui despre anumiţi oameni politici care au venit să-i ceară să-i scape de justiţie.

Mitrea spune că Traian Băsescu nu vrea sau nu poate să facă publice numele miniştrilor despre care preşedintele a afirmat că au apelat la el pentru a interveni în diversele dosare în care aceştia erau acuzaţi. "Dacă Băsescu nu a făcut public nimic despre solicitările diverşilor miniştri care au apelat la el a încălcat legea. Mie mi se pare un risc pentru securitatea naţională dacă s-a întâmplat aşa. Acum se agită aşa pentru că este campanie electorală şi aşteaptă momentul potrivit pentru arunca nişte nume. Aşa face domnia sa, aruncă petarde. Se pare că despre unii nu a vrut să spună, iar despre alţii nu a putut. Oricum, mie tot ce se întâmplă cu DNA mi se pare un joc politic. Se urmăreşte vânarea unor oameni, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul meu. A aşteptat să înceapă campania, iar în ziua în care am fost numit preşedinte de campanie, a aruncat pe masă dosarul", a mai spus Mitrea.

Preşedintele Băsescu a declarat luni, 19 mai, la Realitatea TV, că au existat politicieni care au venit inclusiv la el acasă pentru a-i cere să intervină în justiţie, şeful statului refuzând să dea nume şi afirmând că nu are relevanţă apartenenţa politică a acestora. "Au fost politicieni care au venit şi la mine acasă să ceară intervenţii în justiţie", a declarat Băsescu, refuzând să dea nume şi spunând că nu are importanţă culoarea politică. "Este real, nici grav, nici uluitor", a mai comentat şeful statului. Declaraţia sa a intervenit în momentul în care a fost întrebat în legătură cu faptul că PD-L este izolat pe scena politică.

Noul purtător de cuvânt al MAE

În cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurată astăzi, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a anunţat numirea ca purtător de cuvânt al MAE a lui Cosmin Boiangiu, în locul lui Ilie Bănică.

Cosmin Boiangiu, un diplomat de carieră, în vârstă de 38 de ani, a lucrat împreună cu Lazăr Comănescu la misiunea României la NATO. Mai mult, diplomatul a lucrat şi la Reprezentanţa României la ONU într-o perioadă în care România are membră a Consiliului de Securitate.

Comănescu a precizat că, în opinia sa, comunicarea din partea Ministerului de Externe reprezintă un aspect important din punctul său de vedere. El a spus că, în afara unor îmbunătăţiri de ordin logistic, se va pune accent şi pe elemente concrete, şi anume ca Direcţia generală de comunicare din MAE să aibă o echipă de profesionişti.

Tot astăzi, în cadrul conferinţei, Comănescu a mai prezentat-o pe Oana Marinescu, în calitate de director general de comunicare, precum şi pe Teodora Mircea, ca director de comunicare.

Independentii n-au voie de la CCR pe liste

Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate referitoare la prevederile Legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, potrivit carora nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de Avocatul Poporului si se refera la prevederile articolului 48, aliniatul 3 din Legea 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, potrivit carora nu se admit liste de candidati independenti pentru functia de consilier.


"In procesul electoral, lista de candidati este proprie partidelor politice care, potrivit articolului 8, aliniatul 2 din Legea fundamentala, contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor", se arata in comunicatul Curtii Constitutionale. Deciziile CCR sunt definitive si general obligatorii.
Legea permite independentilor sa candideze daca sunt sustinuti de minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi pe liste, insa interzice listele de candidati independenti la functia de consilier local. Decizia CCR este cu atat mai interesanta cu cat, potrivit unui proiect legislativ adoptat saptamana trecuta de senatori, exista mari sanse ca oricum sa nu mai existe deloc liste. Daca si deputatii vor fi de acord, alegerea consilierilor locali si judeteni se va face dupa sistem uninominal.

Vanghelie: Oprescu e independent pentru că PSD n-a vrut banii lui Bobic, Costanda şi Popoviciu

Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a declarat că Sorin Oprescu este acum candidat independent pentru că partidul nu a vrut banii
lui Bobic, Costanda şi Popoviciu şi că social-democraţii nu fac blat cu nimeni, nici măcar cu doctorul.

După ce Mircea Geoană a spus că Oprescu este dependent de grupuri de interese, a venit rândul lui Vanghelie să-l atace pe fostul lor coleg. "Ne spune acum Sorin Oprescu că el este independent. E independent pentru că organizaţia de Bucureşti nu a vrut bani de la Bobic, Puiu Popoviciu şi Costanda. Nu ne interesează. Ştiu ce au făcut în defavoarea Bucureştiului", a declarat primarul de la Secotrul 5.

"Nu noi am fost neserioşi cu Sorin. Sorin a fost neserios cu noi. Noi l-am pus preşedinte, ne-am bătut pentru el....şi dl. preşedinte Adrian Năstase l-a ajutat pe Sorin Oprescu", a mai spus liderul PSD Bucureşti. Vanghelie a mai afirmat că PSD nu face blat nici măcar cu Sorin Oprescu. "Nu vrem blat cu nimeni. Vrem să-i călcăm în picioare", a adăugat el, în timp ce sala scanda "trădătorul, trădătorul!", cu referire la Sorin Oprescu.

După Oprescu, a venit rândul celorlaţi concurenţi ai lui Cristian Diaconescu la primăria Capitalei, Vasile Blaga şi Ludovic Orban să fie atacaţi de Vanghelie. "Poate ne spune şi nouă, să ne îmbogăţească şi pe noi, cum a făcut dl. Blaga bani pe bursă, fără a avea un cont bancar", a arătat liderul PSD Bucureşti. "Se delimitează Traian Băsescu de Blaga, care a luat casa de la Verestoy Attila? Minte Traian Băsescu, sau e escroc Blaga", a continuat el. Vanghelie l-a atacat apoi pe Orban despre care a spus că i se pregătesc dosare la DNA pentru că e "foarte implicat cu foarte mulţi constructori".

Preşedintele PSD Mircea Geoană a ieşit miercuri pentru prima oară de la începutul campaniei
electorale, la atac împotriva lui Sorin Oprescu, fostul său coleg de partid acum contracandidat al lui Cristian Diaconescu, încluzându-l alături de Blaga şi de Orban în categoria prizonierilor "grupurilor de interese".

"Unii se pretind a fi independenţi. Adevăratul independent e independent faţă de grupurile de interese, de mafie şi de hoţi. Adevăratul candidat independent e Cristian Diaconescu. Toţi ceilalţi sunt prizonierii grupurilor de interese, şi-au vândut sufletul unor şmecheri care i-au cumpărat pe bani mulţi. Mafia, care i-a sugrumat pe bucureşteni, dacă dictează ceva, brusc, buldogul Blaga se transformă în chihuahua, doctorul Oprescu în brancardier, iar chitaristul Orban în flaşnetă", a declarat liderul PSD, miercuri, la o manifestare organizată de Organizaţia PSD de Bucureşti, după ce în urmă cu aproape trei săptămâni interzicea social-democraţilor să facă vreo referire la Sorin Oprescu în timpul campaniei electorale. Geoană l-a întrebat pe Oprescu şi de unde are atâţia bani să-şi facă o campanie opulentă. "De unde sunt banii, dle Oprescu, fost pesedist?", a mai spus liderul social-democrat.

Marko Bela regreta ca nu a propus un candidat pentru Capitala

Presedintele UDMR, Marko Bela, regreta ca formatiunea sa nu a propus un candidat pentru Primaria Capitalei deoarece dezbaterile nu se refera la „problemele reale” si UDMR ar fi putut veni cu o oferta mai buna pentru Bucuresti. Liderul UDMR a spus însa ca pentru prima data formatiunea pe care o conduce are o lista atât pentru Consiliul Municipal Bucuresti, cât si pentru consiliile de sector. El a catalogat drept „superficiale” dezbaterile privind alegerile locale, comentând ca Bucurestiul are nevoie de proiecte de mare anvergura, dar nici un candidat nu a venit cu un program clar. Pe de alta parte, Marko Bela este deranjat de faptul ca se pune accentul pe campania
de la Bucuresti în conditiile în care alegerile locale sunt importante peste tot în tara, datorita noilor prevederi conform carora presedintii de consilii judetene vor fi alesi prin vot direct si vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveste viitorul judetelor. Liderul UDMR a comentat incidentul de la Timisoara, unde mai multe afise electorale în limba maghiara au fost contestate la Biroul Electoral J
udetean Timis si a acuzat faptul ca UDMR este discriminat si prin acest gest se aduce „atingere egalitatii de sanse”.

Campanie „subţire“ de sub 1 milion de euro pe cap de candidat

Orban dă „între 3 şi 5 euro” pe vot şi are ca ţintă 300.000 de voturi Blaga va cheltui în jur de 1 milion de euro, Guşă cel mult 500 de mii, iar Diaconescu nu ştieCandidatul PD-L, Vasile Blaga, estimează că până la finalul campaniei electorale va cheltui circa 1 milion de euro. „Eu cred că vom avea cheltuieli în jur de 1 milion de euro în toată campania
electorală. Costurile pe campanie nu mai sunt aşa de scumpe de patru ani de zile, dintr-un motiv foarte simplu: nu mai plătim televiziunile. Pe vremea aceea, un clip electoral de 30 de secunde – vă spun în dolari, că nu erau euro pe atunci – costa minim 4.000 de dolari. Deci dacă apari de 2-3 ori la televiziuni aşa doar ca să exişti, socotiţi dumneavoastră costurile”, a spus Blaga. Liderul PIN, Cozmin Guşă, a declarat că nu va depăşi o jumătate de milion de euro. „Eu am cheltuit până acum circa 250.000 euro şi o să ajung probabil până la 400.000 de euro”, a susţinut Guşă. În ceea ce-l priveşte pe liberalul Ludovic Orban, acesta a prezentat pe loc un calcul sumar în funcţie de voturile pe care şi le-a propus să le obţină. „Dacă costul unui vot este între 3 şi 5 euro şi eu mi-am stabilit ca obiectiv minim 300.000 de voturi asta înseamnă că ma va costa cam 900.000 - 1.000.0000 de euro”, a arătat Orban. Singurul candidat care nu a avansat nici o sumă a fost cel al PSD, Cristian Diaconescu. Întrebat cât estimează că va costa campania sa, Diaconescu a răspuns ridicând din umeri: „Nu ştiu. Chiar nu ştiu şi nici nu cred că este treaba candidatului”. Costurile de campanie au declanşat şi un schimb de replici între Blaga, Orban şi Guşă. Deranjat că Orban l-a întrebat dacă campania agresivă outdoor nu-i aduce deservicii, Blaga a răbufnit: „În tot Bucureştiul firma
cu care lucrez, GMP, a contractat în jur de 300 de panouri. Situaţia este publică şi vreau să vă spun că, de departe, costă cel mai puţin acest tip de afişaj. Marile costuri, domnule Orban, sunt în presa scrisă, iar dumneavoastră aveţi pagini întregi de săptămâni de zile şi în precampanie şi acum”. Intervenind în discuţie, Guşă s-a plâns că are doar 7 panouri în toată Capitala şi a acuzat firma Luxten că ajută anumiţi candidaţi. „Marele scandal care se va declanşa probabil după această campanie este modalitatea în care firma Luxten, o protejată a Consiliului General şi a primarului general, oferă posibilitatea candidaţilor să-şi pună afişele pe stâlpi. Firma Luxten este firma care astăzi este anchetată de DNA într-un scandal legat de RATB pentru 2 milioane de euro care au fost deturnaţi în perioada în care domnul Videanu a fost primar general şi domnul Orban viceprimar cu delegaţii speciale pentru a supraveghea activitatea RATB”, a spus Guşă.

Mitrea: “Berceanu şi Dobre au blocat toate autostrăzile”

ostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, a declarat azi, la Craiova, că perechea de miniştri democraţi Gheorghe Dobre – Radu Berceanu, care au deţinut portofoliul de la transporturi
în prima parte a actualului mandat, au blocat toate proiectele de autostradă din România.

„Cuplul Dobre – Berceanu a blocat toate proiectele de autostrăzi care se conturaseră în timpul mandatului meu. Nici Orban nu e un geniu, dar cei doi miniştri sunt cei care au blocat tot. Să nu vină acum să spună că ei sunt în opoziţie, când în cea mai mare parte a mandatului actual au fost la putere”, a declarat Mitrea, prezent în Craiova pentru a susţine candidaţii PSD la alegerile locale.

Mitrea a mai spus că în mandatul său au fost construiţi 3200 km de drumuri naţionale, iar în actualul mandat s-au făcut 200 km.

„Nici măcar pentru oraşul lor nu au făcut nimic. Şi Dobre şi Berceanu sunt craioveni, dar toate proiectele realizate aici sunt de pe vremea mea. Şi locuinţele pentru tineri, şi sălile de sport şi centura de nord, despre care am auzit că se laudă acum că ar fi făcut-o Berceanu. Nu e adevărat. Pe proiectul centurii de nord e semnătura mea. Eu nu aş fi intrat la mine în sat sau în oraş dacă nu aş fi făcut nimic pentru el cât timp am avur un portofoliu ministerial”, a mai spus Mitrea.

Centura de Nord a Craiovei a fost inaugurată în vara anului 2007.

Casuta din padure ramane la stat

Cabanele de vanatoare, sediile de cantoane silvice, pepinierele si alte constructii
aflate pe terenurile forestiere revendicate de persoanele indreptatite nu vor mai trece in proprietatea acestora odata cu padurea. Decizia apartine Curtii Constitutionale (CC), care considera ca mai multe dispozitii din legile proprietatii sunt neconforme cu Legea fundamentala. Curtea a calificat drept neconstitutional transferul gratuit al unor proprietati ale statului, precum cantoanele silvice, in proprietate privata, iar legiuitorii se vad obligati sa modifice respectivele norme.
Curtea a admis ieri, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 31 alineatele 3, 4, 7, 8 si 9 din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere. Concret, dispozitiile criticate se refera la trecerea in proprietatea persoanelor indreptatite, carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere, a constructiilor amplasate pe respectivele suprafete: sedii de cantoane silvice, cabane de vanatoare, pepiniere, instalatii sau mijloace fixe etc. Curtea considera ca aceste dispozitii incalca articolului 44 (3) din Constitutie, intrucat "reglementeaza un transfer gratuit de proprietate privata a statului catre persoane fizice sau juridice private, in conditiile in care institutia exproprierii se refera la o cauza de utilitate publica".
Fostii graniceri nu mai capata nimic
O alta reglementare gasita neconstitutionala de CC este cea privitoare la improprietarirea asociatiilor fostilor graniceri. Articolul criticat de judecatorii Curtii prevede ca retrocedarea padurilor comunale ce provin din paduri graniceresti se va realiza in cote egale catre formele asociative ale fostilor graniceri si comunelor, pe raza unitatilor administrativ-teritoriale pe care sunt situate terenurile respective. Curtea a apreciat ca aceasta prevedere incalca articolul constitutional privind dreptul de proprietate, intrucat "reglementeaza trecerea silita a unui drept de proprietate din patrimoniul unei persoane juridice in patrimoniul unor forme asociative ale fostilor graniceri de acum 300 de ani, fara ca acestea sa fi fost vreodata titulare ale dreptului de proprietate". Deciziile Curtii sunt definitive si general obligatorii, iar argumentatiile judecatorilor vor fi cunoscute dupa publicarea lor in Monitorul Oficial.
Alba-neagra la Curte
Modificarile aduse Legii 1/2000, gasite acum neconforme de Curte, au fost introduse de actualii guvernanti in 2005, in pachetul legilor privind reforma proprietatii si justitiei. Pachetul a fost atacat la CC de opozitie, inclusiv pe motiv ca ar contine prevederi neconstitutionale in zona referitoare la proprietate. La acea vreme, judecatorii Curtii nu au avut obiectii cu privire la capitolele pentru care au fost sesizati. Astfel, in lumina prevederilor care permiteau "improprietarirea" persoanelor indreptatite la restituirea padurilor si cu alte bunuri aflate pe suprafetele respective, s-au retrocedat peste 800.000 de hectare, cu cantoane si cabane cu tot.

Vosganian: Codul Fiscal nu se va modifica în 2009

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat că, în 2009, Codul Fiscal nu se va modifica. Specialiştii din minister consideră că s-a ajuns la un echilibru, astfel că pentru următorul an Codul Fiscal va fi menţinut în aceeaşi formă. „Viziunea Guvernului în aceşti ani a fost stabilitatea fiscală, cu creşterea veniturilor bugetare”, a spus ministrul.

Nici preţul gazelor naturale
nu va fi modificat, până la 1 iulie, spune Vosganian, deşi distribuitorii de gaze
susţin că înregistrează pierderi din cauză că preţurile nu au crescut. Ministrul Economiei şi Finanţelor a atras atenţia că preţul gazelor naturale livrate consumatorilor români a crescut din ianuarie 2007 cu doar 6%, faţă de un avans de 70% la nivel mondial. „Nimeni nu s-a întrebat cum am reuşit acest lucru”, a spus Vosganian.

Vosganian s-a referit şi la preţurile ridicate ale carburanţilor comercializaţi de Petrom, despre care a spus că reprezintă o „sfidare”. „În România benzina
se vinde la preţuri mai mari decât în ţări care nu au rezerve de hidrocarburi. Mi se pare o sfidare şi este un termen care nu este destul de tare pentru ceea ce se petrece”, a declarat Vosganian. Este pentru a treia oară în ultimele două săptămâni când Vosganian critică Petrom pentru preţurile pe care le practică pentru benzină şi motorină.

Cele mai bune cursuri valutare la banci

el mai ieftin euro se poate cumpara astazi de la CEC Bank, unde moneda unica se poate achizitiona pentru 3,6850 lei, dar si la BCR, unde cursul de schimb este de 3,6950 lei. Raiffeisen Bank si Volksbank ofera moneda europeana la vanzare cu 3,70 lei. Daca in schimb vrem sa vindem euro, cel mai bun randament il obtinem la CEC Bank unde pentru un euro se ofera 3,6150 lei, iar la Alpha Bank se poate obtine 3,62 lei. Dolarul american se poate cumpara si de la BRD cu 2,3590 lei sau de la CEC Bank, cu 2,36 lei. O vanzare avantajoasa pentru dolarulamerican se poate realiza la Alpha Bank, unde se obtin 2,28 lei pentru o moneda americana sau la casele de schimb ale BRD si UniCredit Tiriac Bank, unde se primesc 2,2750 lei pentru un dolar. CEC Bank, BCR si Raiffeisen Bank cumpara moneda americana la un curs de 2,27 lei, iar Volksbank, ofera 2,2691 lei. O alta moneda foarte cautata este francul elvetian, care poate fi achizitionata de la Raiffeisen Bank cu 2,29 lei sau de la casele de schimb ale BCR, pentru 2,2990 lei. Cel mai bun pret pentru francul elvetian il puteti obtine insa la BRD, de 2,2110 lei, sau la CEC Bank, Alpha Bank, UniCredit Tiriac Bank si Raiffeisen Bank, de 2,21 lei.

Rata
de schimb euro/leu valabila pe 22.05.2008

Banca Cumparare Vanzare
CEC Bank 3,6150 3,6850
Libra Bank 3,60 3,72
Volksbank 3,5950 3,70
BRD 3,60 3,71
UniCredit Tiriac Bank 3,60 3,72
Alpha Bank 3,62 3,71
BCR 3,6050 3,6950
Raiffeisen Bank 3,60 3,70
Bancpost 3,5850 3,7350


Rata de schimb dolar/leu valabila pe 22.05.2008


Banca Cumparare Vanzare
CEC Bank 2,27 2,36
Libra Bank 2,26 2,38
Volksbank 2,2691 2,3557
BRD 2,2750 2,3590
UniCredit Tiriac Bank 2,275 2,365
Alpha Bank 2,28 2,37
BCR 2,27 2,37
Raiffeisen Bank 2,27 2,3750
Bancpost 2,2450 2,3950

Rata de schimb franc elvetian/leu valabila pe 22.05.2008

Banca Cumparare Vanzare
CEC Bank 2,21 2,32
Libra Bank 2,18 2,33
Volksbank 2,2043 2,2891
BRD 2,2110 2,3030
UniCredit Tiriac Bank 2,21 2,31
Alpha Bank 2,21 2,32
BCR 2,1800 2,2990
Raiffeisen Bank 2,21 2,29
Bancpost 2,1850 2,3350

Tender a preluat Jetran Air

rupul de firme
al omului de afaceri Ovidiu Tender, Tender S.A., a preluat compania aeriana Jetran Air, care inchiriaza avioane pentru zboruri de calatori. Valorea tranzactiei se ridica la aproximativ 45 de milioane de dolari, relateaza Mediafax.

Jetran Air detine sapte avioane de tip McDonnell Douglas MD 82, de 160 de locuri, si un business jet Dornier, si urmeaza sa achizitioneze o aeronava McDonnell Douglas MD 83.

"Tender S.A. a cumparat 51% din companie. A fost o oportunitate, pentru ca actionarul majoritar avea investitii imobiliare in America, iar, cu problemele de pe piata din SUA, ii trebuiau lichiditati pentru a-si sustine in continuare proiectele", a declarat Ovidiu Tender.

El a mai spus ca Jetran Air are deja angajamente semnate pentru acest an, in valoare de 25 de milioane de euro.
"Afacerea are o anumita ciclicitate, cu varfuri in sezoanele de vacanta, cand capacitatile sunt folosite la maxim. Vom incerca sa internationalizam si mai mult activitatea, pentru a acoperi destinatii cu flux mare pe tot parcursul anului. Avantajul acestei afaceri e ca avem o piata a pilotilor foarte dezvoltata in Europa, unde sunt acordate peste 30.000 de licente", a adaugat Tender.
Grupul Tender S.A. este cunoscut pentru investitiile din domeniul petrolier, al constructiilor de masini si cel imobiliar, investitia in segmentul aviatic reprezentand o premiera. Intre firmele grupului se numara Prospectiuni, AtlasGip, Vulcan, FECNE, Nuclearmontaj si Nuclearmontaj International, din Bucuresti, si UPRUC Fagaras.

Cash and Carry, reţeta perfectă pentru retaileri

n România există doar 2 companii care activează în acest sector Companiile ce activează în domeniul cash&carry adună la sfârşitul unui an cifre de afaceri importante precum 1,590 miliarde euro (în cazul companiei Metro) şi aproape 753 milioane de euro (Selgros). Companiile precum Selgros şi Metro sunt singurele ce deţin unităţi în care se practică un comerţ de tip cash&carry, după cum îi spune şi denumirea. "Suntem complet diferiţi de ceilalţi jucători de pe piaţă, care practică alt tip de comerţ - gen hipermarket sau supermarket", a afirmat reprezentanta companiei Metro. Anul trecut, Metro a mizat pe remodelare Metro Cash&Carry România este prezent pe piaţa de retail de 12 ani şi anul trecut a obţinut o cifră de afaceri
de 1,90 miliarde euro. Potrivit reprezentantului companiei, reţeaua firmei deţine 23 de centre de distribuţie, aflate în toată ţara. "În ultima perioadă, ne-am axat mai mult pe acţiuni de remodelare ale magazinelor noastre, iar cele de anul trecut au fost cele din Suceava şi Cluj. Ca valoare a investiţiei, aceasta s-a ridicat la 3,5 mil. euro pentru remodelarea magazinului MCC Suceava şi la 3,8 mil. euro, pentru MCC Cluj", a menţionat oficialul companiei. Acesta a mai adăugat că "după cum se poate vedea din evoluţia cifrelor şi a statisticilor din segmentul Cash & Carry din România, acest canal de distribuţie este apreciat ca «One-Stop-Shop», în mod special de către clienţii profesionişti. Ne aşteptăm la o creştere a segmentului Cash&Carry şi pe viitor, având în vedere de exemplu creşterea activităţilor din turismul românesc". Pe plan internaţional, Metro Cash&Carry şi-a continuat dezvoltarea pe parcursul anului fiscal 2007 şi, prin urmare, şi-a consolidat poziţia de lider internaţional în domeniul vânzărilor cash&carry. Vânzările au crescut cu 6,0%, ajungând la 31.698 miliarde de euro, în timp ce creşterea EBIT a fost mult mai pronunţată: veniturile înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (EBIT) au crescut cu 11,9%, pentru a ajunge la 1.243 miliarde euro în anul fiscal 2007. Activitatea internaţională s-a dovedit a fi un factor important al succesului şi a avut o contribuţie de 82% în vânzările societăţii din anul 2007. În 2008 se vor deschide încă 21 de unităţi Selgros Selgros a înregistrat o cifră de afaceri în 2007 de 753 milioane de euro, faţă de aproape 600 milioane de euro în 2006, iar profitul - de peste 33,3 milioane de euro faţă de 27,7 milioane de euro obţinut anul precedent în aceeaşi perioadă. Compania Selgros Cash&Carry deţine la momentul actual 17 magazine în România. În anul 2007 au fost inaugurate trei magazine: Suceava în luna februarie, Iaşi în luna martie şi Galaţi în luna mai. În martie 2008 a fost deschis magazinul din Brăila. Toate magazinele sunt construite după acelaşi prototip, iar fiecare deschidere înseamnă o investiţie de până la 20 milioane de euro. "Planificăm să mai deschidem încă un magazin în acest an, locaţia încă nefiind cunoscută. De principiu, planul de expansiune prevede deschiderea a cel puţin 21 de magazine Selgros în cele mai importante oraşe din ţară", a precizat reprezentantul companiei. Cifrele din 2007: * 1,590 mld. euro, cifra de afaceri a companiei Metro Cash&Carry România * 753 mil. euro, cifra de afaceri a Selgros Cash&Carry * 33,3 mil. de euro, profitul obţinut de Selgros

Sportivii bat recorduri în competiţia salariilor

n fotbalist din prima divizie autohtonă câştigă circa şase la sută din salariul mediu din Ligue 1 (Franţa) şi numai trei la sută din cel din Premier League (Anglia). Totuşi, diferenţele devin tot mai mici.

În urmă cu patru-cinci ani, salarii precum cel de 90.000 de dolari pe an (pe vremea aceea, echivalentul a 80.000 de euro) pe care urma să-l încaseze Nicolae Dică la Steaua rupeau gura târgului. Asta, deşi respectiva sumă-record era de 3,5 ori mai mică decât salariul mediu al unui fotbalist din a doua ligă engleză. Astăzi, salarii de două sute, trei sute sau chiar patru sute de mii de euro pe an nu mai sunt o raritate, mai ales pentru „stranierii“ aduşi să întărească principalele candidate la titlu. Noua campioană, CFR Cluj, dar şi Steaua, Rapid, Universitatea Craiova, „Poli“ Timişoara sau Dinamo le plătesc celor mai importanţi jucători de treizeci până la o sută de ori mai mult decât salariul mediu pe economie, sumă la care se adaugă primele de joc şi de obiectiv. De cealaltă parte însă, sunt numeroşi fotbaliştii ce câştigă 1.000-2.000 de euro pe lună sau cei, mai ghinionişti, care au contracte pentru echipa a doua, de câteva sute de euro pe lună, dar sunt folosiţi ca titulari în Liga I.

Discrepanţe de acest fel au început să fie vizibile şi în alte sporturi. În prima divizie de baschet, de pildă, vedetele principalelor cluburi se apropie de 100.000 de euro anual, în timp ce la echipele de mâna a doua, salariile asigură cu greu un trai decent. Şi în handbal, dacă Ionela Gâlcă va primi la Braşov 150.000 de euro pe an, la cluburile din Roman sau Baia Mare majoritatea contractelor sunt de 10-20.000 de euro pe an. Sunt, desigur, şi sporturi unde, oricât de bun sau celebru ai fi, nu te poţi realiza financiar în România. Este cazul hocheiului, unde lipsa sponsorilor face ca un jucător de top să primească până la 18.000 de euro anual, faţă de liga nord-americană de profil, unde cele mai mari salarii ating 15-30 de milioane de dolari pe an.

Cel mai bine plătiţi 20 de fotbalişti din Liga I câştigă, anual, peste cinci milioane de euro numai din salarii, la care se adaugă alţi bani
pentru victorii, goluri sau clasarea pe locuri fruntaşe.

Cele mai mari salarii din Liga I sunt de circa douăzeci de ori mai mici decât lefurile de top din Anglia, Italia sau Spania. În cazul altor sporturi, diferenţele între vârfurile „noastre“ şi „ale lor“ sunt chiar şi mai mari. Cu toate acestea, la nivel mediu, veniturile sportivilor din campionatele autohtone au început, în ultimii ani, să mai reducă din diferenţă.

Un bun exemplu este proaspăta campioană, CFR Cluj. „Media salariilor la noi este de 100.000 de euro pe jucător pe an. La asta se adaugă primele, care, la nivelul campionatului trecut, au totalizat circa 50.000 de euro pe titular. Apoi, primele pentru calificarea în Champions League au fost de 80.000 de euro pe titular“, dezvăluie Iuliu Mureşan, preşedintele clubului clujean. Zvonuri din piaţă spuneau că în Gruia se află şi cel mai bine plătit jucător din campionatul României, suedezul Dorsin, cu 500.000 de euro pe an. Dar Mureşan dezminte suma vehiculată.

Se pare, totuşi, că valoarea altor contracte de la Cluj, vehiculată de media, este reală: Peralta – 370.000 de euro, Fabbiani - 300.000 de euro, Hirschfeld - 280.000 de euro, Cadu - 260.000 de euro sau Tony - 200.000 de euro. Nici echipele din Bucureşti nu se lasă. Steliştii Rădoi şi Dayro Moreno ar câştiga 300.000 de euro pe an fiecare, Pleşan, Mendoza şi Pepe Moreno câte 250.000, iar Bănel Nicoliţă - 240.000 de euro pe an. La Dinamo, Lobonţ ar avea 320.000 de euro anual, Zicu - 275.000, iar Florin Bratu - 200.000. Tot atât ar lua şi cel mai bine plătit jucător rapidist, Pierre Boya, în timp ce colegul său, Cesinha, ar câştiga 195.000 de euro pe sezon. Şi la Timişoara se vorbeşte cu largheţe de sume impresionante. Conform presei, Ionel Ganea ar primi 300.000 de euro pe an, la fel ca şi Karamyan. Banii sunt achitaţi, începând de anul trecut, în baza unor convenţii civile de prestări servicii, plătindu-se un impozit de 16%.

Sporturile din umbra fotbalului încep să dea de bani

Dacă mulţi spun că sumele pomenite mai sus reprezintă semne clare că fotbalul românesc se apropie, din punct de vedere financiar, de alte campionate din regiune, nu toate vocile cântă la unison. Impresarul Ana Maria Prodan spune că salariile sunt încă foarte mici în comparaţie cu cele din sportul vestic. „Sunt fotbalişti care sunt dispuşi să dea Liga I din România pentru liga a treia în Germania, dar pe un salariu mai mare“, afirmă ea. Iar situaţia este încă şi mai rea în diviziile inferioare. „Acolo, salariile sunt o bătaie de joc. La liga a doua, un jucător bun câştigă maximum 1.000 de dolari pe lună“, spune Ana Maria Prodan.

Sume mari au ajuns să se vehiculeze şi în handbalul autohton. În primul rând, bugetele cluburilor sunt în creştere - de exemplu, Energia
Pandurii Târgu Jiu a anunţat, pentru campionatul viitor, 1,3 milioane de dolari, -, iar acest lucru a început să fie reflectat în salarii. Surse din piaţă spun că Ionela Gâlcă ar fi semnat în această primăvară cu Rulmentul Braşov pentru 150.000 de euro pe an, plus
o primă de instalare de 100.000 de euro. Potrivit unui interviu dat de Gheorghe Tadici, antrenorul lui Oltchim, există la club mai multe salarii de peste 7.000 de euro lunar, adică peste 84.000 de euro anual. Ca medie, se pare că, atât la echipele de fete, cât şi la cele de băieţi, câştigurile se învârt undeva între 30.000 şi 50.000 de euro pe an. La aceste sume se adaugă diverse prime de la club, sponsori sau autorităţi locale. Câştigarea Cupei Cupelor le-a adus, anul trecut, celor de la Oltchim 300.000 de lei de la Primăria Râmnicu Vâlcea (bani pentru toată echipa).

Şi lefurile anuale din baschetul local se scriu, de curând, cu cinci zerouri. De altfel, încă din 2005, se spunea că sârbul Nikola Bulatovici, de la Asesoft Ploieşti, câştiga 280.000 de dolari pe an, de două ori mai mult decât cel mai bine cotat fotbalist din Liga I. „Se exagera. Salariul lui era undeva pe la jumătatea sumei vehiculate. Acum, un jucător precum Rashard Griffith, care are un CV chiar mai bun decât al lui Bulatovici, are un salariu anual de circa 100.000 de dolari“, declară Alex Iacobescu, preşedintele clubului ploieştean.

O sumă similară ar încasa antrenorul lui U Mobitelco Cluj, echipă clasată pe locul trei în campionatul de-abia încheiat. „La noi nu s-a ajuns la astfel de salarii. Asta şi pentru că baschetul, spre deosebire de fotbal ori handbal, este considerat încă un sport pentru amatori. Ceea ce înseamnă, de exemplu, că jucătorii nu pot fi angajaţi cu carte de muncă“, spune preşedintele clubului, Mircea Cristescu. „Cea mai mare parte a veniturilor jucătorilor noştri vine din primele de joc, care pot fi de la câteva sute la câteva mii de lei. Pentru câştigarea semifinalei, încercăm să strângem 1.000 – 1.500 de euro de jucător pentru fiecare din cele trei jocuri“, adaugă el.

Nu la fel de grozav stau lucrurile în hochei. „Un jucător câştigă, în medie, 25.000-30.000 de lei pe an, cei mai buni ajungând la 50.000-60.000 de lei. O parte din bani sunt reprezentaţi de salariul de pe cartea de muncă, astfel stabilit încât să le asigure un trai decent, iar restul se plătesc ca premii de joc“, explică Janos Kurko, preşedintele Federaţiei Române de Hochei şi finanţatorul HC Csikszereda. „Cu banii cu care cumperi un jucător de fotbal din Liga I poţi întreţine lejer o echipă întreagă de hochei. Mai mult, companiile ar trebui să ştie că suma pe care o plătesc pentru a fi unul dintre sponsorii unei echipe de fotbal le-ar ajunge pentru a boteza cu numele lor o echipă de hochei“, spune Kurko.

Cât despre restul sporturilor de echipă, cu unele excepţii în rugby, unde jucătorii foarte buni pot obţine câteva mii de euro pe lună, veniturile rareori asigură un trai decent. Ceea ce înseamnă că mulţi sportivi ori au un loc de muncă, ori pleacă să joace în alte părţi.

«Cu banii pentru un fotbalist întreţii lejer o echipă întreagă de hochei.»
Janos Kurko, preşedinte FR Hochei

«Media salariilor la Cluj este de 100.000 de euro pe jucător pe an.»
Iuliu Mureşan, preşedinte CFR Cluj

TOP 10 FOTBAL

Şapte din primii zece cel mai bine plătiţi fotbalişti din lume activează în Premier League. Sumele de mai jos (milioane de euro pe an) cuprind doar salariile, fără prime şi contracte de sponsorizare.

1 Kaka (Milan) 9
2 Ronaldinho (Barcelona) 8,5
3 Frank Lampard (Chelsea) 8,2
4 John Terry (Chelsea) 8,1
5 Fernando Torres (Liverpool) 7,9
6 Andrei Şevcenko (Chelsea) 7,8
Michael Ballack (Chelsea) 7,8
8 Cristiano Ronaldo (Manchester) 7,7
Thierry Henry (Barcelona) 7,7
10 Steven Gerrard (Liverpool) 7,6
SURSA: Futbolfinance

TOP 10 BASCHET

Cel mai bine plătit baschetbalist european câştigă jumătate din cât obţine jucătorul de pe poziţia 30 din topul celor mai mari salarii din NBA. În clasamentul de mai jos, sumele sunt exprimate în milioane dolari.

1 Kevin Garnett (Boston) 23,7
2 Michael Finley (Dallas) 21,7
3 S. Marbury (New York) 20,1
Allen Iverson (Denver) 20,1
5 Shaquille O’Neal (Phoenix) 20
6 Jason Kidd (Dallas) 19,73
7 Jermaine O’Neal (Dallas) 19,71
8 Chris Webber (Golden State) 19,6
9 Kobe Bryant (LA Lakers) 19,5
10 Tim Duncan (San Antonio) 19
SURSA: Hoopshype

TOP 10 HANDBAL

Handbaliştii sunt, cel puţin deocamdată, departe de a câştiga milioane de euro pe an. Cel mai bine plătiţi joacă, în general, în campionatele din Spania, Germania şi Franţa.

1 Ivano Balic (San Antonio) 0,45
2 Serghei Rutka (Ciudad Real) 0,4
3 Iker Romero (Barcelona) 0.33
4 B. Gille (Hamburg) 0.26
5 D. Barrufet (Barcelona) 0.25
6 Stefansson (Ciudad Real) 0.24
7 Karabatic (Kiel) 0.23
8 L. Nagy (Barcelona) 0.22
9 G. Gille (Hamburg) 0.22
10 Kjelling (Portland) 0.21
SURSA: TEAMHANDBALL NEWS

Cluburile occidentale nu fug de bugetul de stat

Transparenţa financiară a grupărilor sportive vestice e dictată de fisc şi de bursă

Salariile mari plătite de cluburile din străinătate sunt însoţite de impozite pe măsură şi, de multe ori, vin la pachet cu prime şi drepturi de imagine care le pot dubla.

În 2005, Sebastian Bodu, pe atunci şef al ANAF, a declanşat un veritabil război cu 100 de cluburi de fotbal din România, care datorau bugetului de stat aproape 20 de milioane de euro. Steaua, Oţelul, Dinamo şi Rapid erau în fruntea listei, de pe care nu lipsea aproape nici o echipă din primele eşaloane. „Răfuiala“ dintre Fisc şi patronii echipelor nu s-a încheiat, o bună parte a banilor nefiind încă recuperată. Totuşi, măsuri fără precedent, cum ar fi retrogradarea Sportului Studenţesc sau investigaţiile demarate de DNA privind cazurile de evaziune fiscală produse
cu ocazia transferurilor de jucători sau meciurile trucate, au demonstrat că atât statul, cât şi conducătorii fotbalului au instrumentele pentru a controla aspectele financiare ale problemei.

În alte părţi, unde patroni de cluburi au făcut chiar închisoare pentru fapte de corupţie legate de fotbal sau unde echipe cu nume mult mai răsunătoare au fost trimise de pe primul loc direct în liga a doua, cluburile „uită“ mult mai rar să-şi plătească datoriile către buget. Cât despre cazuri de bani plimbaţi cu valiza, fie că e vorba de salarii plătite la negru, fie de stimulente acordate adversarilor, acestea sunt mai greu de găsit.

În Franţa, de exemplu, autorităţile ştiu exact câţi bani câştigă un sportiv, sub ce formă îii încasează, în consecinţă, şi impozitele datorate. Mai mult, datele sunt publice (unele cluburi fiind listate, şi nu doar aici, la bursă) şi pe baza lor sunt create diverse statistici. Conform Union Financiére de France Banque, în sezonul 2007/2008, fotbaliştii din liga 1 franceză au câştigat, în medie, 39.000 de euro pe lună, baschetbaliştii, 7.800 de euro pe lună, rugbiştii din prima divizie, 8.200 de euro, iar handbaliştii din aceeaşi categorie, 3.000 de euro pe lună, în medie. Dacă salariile din fotbal au crescut cu 9,5% faţă de sezonul anterior, în handbalul şi rugby-ul francez, lefurile s-au majorat cu 17-18% comparativ cu 2006/2007, în baschet creşterea fiind de circa 11%.

Sume încă şi mai impresionante se câştigă în alte campionate. În Premier League (prima divizie a campionatului englez de fotbal), de exemplu, salariul mediu trece de 900.000 de euro pe an (circa 75.000 de euro pe lună), iar în NBA (liga nord-americană de baschet), salariul minim pe care îl putea încasa un jucător cu o vechime de un an în competiţie era de 687.000 de dolari pe an (cam 37.000 de euro pe lună), suma aproape dublându-se pentru jucători cu mai mult de zece ani experienţă. Salariul mediu este, desigur, mult mai mare, având în vedere că primii 30 cel mai bine plătiţi baschetbalişti din NBA încasează 500 de milioane de dolari pe an, iar cheltuielile cu jucătorii şi antrenorii ale primelor 30 de cluburi depăşesc, în acest sezon, două miliarde de dolari.

Nu trebuie uitat că, la fel ca şi în campionatele interne, pe lângă salarii, care se plătesc chiar dacă jucătorul este accidentat, nu joacă pentru că nu vrea antrenorul sau, pur şi simplu, nu dă randamentul scontat, sportivii încasează prime (pentru goluri/puncte, de victorie, de calificare/promovare etc.), dar şi sume cu multe zerouri de la sponsori. David Beckam, de exemplu, s-a transferat la LA Galaxy, peste Ocean, pentru 5,5 milioane de dolari pe an, însă contractul îi va aduce, în total, din drepturi de imagine, 250 de milioane de dolari.

La scară mai mică, Adrian Mutu câştigă cam 1,5 milioane pe an de la Fiorentina, însă, făcând reclamă unor diferite mărci sau luând parte la un reality show, mai încasează cel puţin încă o dată pe atât.

Vosganian bate şaua cu Petrom ca să priceapă electoratul

Ministrul le tot atrage atenţia petroliştilor să scadă preţurile la carburanţi, deşi nu poate, efectiv, să facă nimic în acest sens

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, şi-a continuat tirada îndreptată împotriva companiilor petroliere legată de preţurile mari pe care le practică, spunând că se aşteaptă ca petroliştii să înţeleagă că nu mai pot practica actualele niveluri de preţ în condiţiile în care România are, totuşi, resurse petroliere. „Eu cred că Petrom îşi va da foarte bine seama că nu poate continua la nesfârşit cu această strategie de campanie
exclusivă, în condiţiile în care administrează întreaga resursă de petrol a ţării. Eu cred că va înţelege acest lucru. Eu le-am lansat un mesaj şi sper să înţeleagă până la urmă faptul că avem petrol care trebuie să ne asigure o anumită securitate energetică, iar la nivel internaţional sper că se va căuta printr-o soluţie a dialogului o formulă care să evite astfel de şocuri pentru economia mondială“, a afirmat Vosganian la Piteşti.

Declaraţiile ministrului sunt făcute doar pentru „a da bine“ în faţa electoratului, având în vedere că, practic, statul nu poate interveni în politica de preţuri a companiilor în condiţiile unei pieţe libere. În acţionariatul Petrom statul român este minoritar, iar la redevenţele (taxe percepute pe extracţia resurselor) plătite de Petrom nu se poate umbla pentru că sunt fixate, prin contractul de privatizare, la acelaşi nivel până în 2014. Singura modalitate de intervenţie a statului ar fi prin intermediul Consiliului Concurenţei care, dacă ar avea suspiciuni potrivit cărora companiile petroliere practică o politică de preţuri neloială, ar începe declanşarea unei investigaţii în acest sens. Lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.

Totuşi, Vosganian marşează pe ideea redevenţelor mici pe care le plăteşte Petrom, „arătându-le pisica“ austriecilor de la OMV fără a avea un suport real, pentru că, dacă statul ar decide mărirea acestora, s-ar vedea dat în judecată într-un proces pe care, cel mai probabil,
l-ar pierde. În aceste condiţii, ministrul doar le spune petroliştilor că va discuta cu aceştia, „mai ales că în modul în care s-a încheiat contractul de privatizare la Petrom România are cele mai mici redevenţe din Europa şi nu se vede acest lucru în preţuri“.
Răspunsul Petrom nu s-a lăsat aşteptat, reprezentanţii companiei petroliere explicându-i ministrului că redevenţele şi contractul de privatizare nu au nimic de-a face cu preţurile carburanţilor. „Chiar dacă Petrom era de stat sau majoritară de stat, preţurile carburanţilor ar fi fost la fel deoarece sunt determinate de cotaţiile internaţionale la produse
petroliere. Este într-adevăr un context internaţional negativ acum“, a spus Dan Pazara, director de comunicare al companiei.
Ieri, preţul barilului de petrol oscila în jurul valorii de 130 de dolari după ce la începutul anului acesta era circa 100 de dolari.
De la începutul acestui an, Petrom, companie controlată de grupul OMV, a scumpit de nouă ori carburanţii, cele mai importante modificări fiind operate în luna mai.

Astfel, preţul benzinei Premium fără plumb 95 a crescut cu 12%, de la 3,52 lei/litru la 1 ianuarie la 3,96 lei/litru, după majorarea de la 12 mai, în timp ce sortimentul Top Premium fără plumb 99+ s-a scumpit cu 10% în această perioadă, de la 3,85 lei/litru la 4,23 lei/litru.

Barilul de petrol a crescut de 65 de ori în ultimii 40 de ani

Barilul de petrol care a atins ieri pragul de 130 de dolari era cotat la mai puţin de 2 dolari în 1970, scrie Asociated France Press. Câteva şocuri mondiale au apreciat şi apoi au scăzut cotaţia sa care a oscilat în jurul valorii de 30 de dolari la care se tranzacţiona chiar şi în 2001 după celebrele atacuri de la World Trade Center. Fiecare an de după 2001 a adus o creştere medie de 10 dolari a barilului până în 2005 când era cotat la 70 de dolari. În ultimii trei ani, cotaţia acestuia aproape s-a dublat accelerând spectaculos în ultimele nouă luni. Astfel, dacă în septembrie 2007 barilul se tranzacţiona cu 70 de dolari, ieri acesta depăşea 130 de dolari.