Orasele -"motoare" ale dezvoltarii Romaniei

Opt mari orase, la care se vor mai adauga alte doua sau trei, vor gestiona fonduri europene de milioane de euro.



Bucuresti, Ploiesti, Iasi, Craiova, Timisoara, Cluj, Constanta si Brasov vor fi, in urmatorii ani, locomotivele dezvoltarii regiunilor romanesti. Acestor opt mari localitati, desemnate drept poli de crestere a Romaniei, li s-ar putea adauga inca doua sau trei, dupa ce Comitetul de Monitorizare
al Programului Operational Regional (CM POR) va discuta aceasta posibilitate cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA). Discutiile, care vor avea loc in aceste zile, ar putea include printre polii de crestere zona Galati-Braila, potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor.

Primele proiecte, la inceputul lui 2008

La
finele saptamanii trecute, CM POR a aprobat criteriile de eligibilitate si selectie pentru proiectele din acest domeniu. Este vorba despre Axa prioritara 1 din POR pentru sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere. Urmeaza sa fie finalizat Ghidul Solicitantului, astfel ca in primele luni ale anului viitor sa poata fi depuse proiectele. Acestea trebuie sa fie intocmite de autoritatile locale din orase sau de asociatii de dezvoltare intercomunitara. Valoarea proiectelor variaza intre 500.000 si 45 de milioane de euro.

Aceasta axa are cea mai mare felie din banii alocati prin Programul
Operational Regional: 1,4 miliarde de euro din valoarea totala a programului de 4,4 miliarde de euro. Adica, o singura axa detine aproape 30% din bani, in timp ce celelalte cinci axe din program impart restul fondurilor. Cele mai sarace regiuni ale tarii vor primi cei mai multi bani, iar cele mai bogate - partea cea mai mica.

Poli de crestere

Ce reprezinta, de fapt, polii de crestere? Acestia sunt mari centre urbane, care, prin dezvoltarea lor, pot influenta si impulsiona cresterea bunastarii oraselor si satelor din jurul lor. Sunt un fel de „motoare” ale dezvoltarii regiunilor Romaniei.

Inainte sa depuna proiecte pe Axa 1, orasele vor trebui sa elaboreze o strategie complexa de dezvoltare, care sa cuprinda cele mai acute probleme, necesitatile oamenilor, altfel spus tot ce se poate si trebuie facut cu fonduri europene, nu doar din POR, ci si din alte programe.

Polii de crestere au fost stabiliti dupa criterii foarte clare, ca sa nu se riste crearea de poli artificiali. Orasele care vor avea cea mai mare responsabilitate in cheltuirea celor peste 10 milioane de euro pusi la dispozitie pentru fiecare pol de crestere sunt cele cu peste 200.000 de locuitori, care au posibilitati sa creasca. De asemenea, trebuie sa fi atras multe investitii
straine, sa aiba un PIB in crestere si sa ofere multe locuri de munca.

Orasele-poli de crestere nu vor primi insa decat sub 50% din banii alocati pe regiuni. Restul fondurilor vor merge catre proiectele oraselor mici, care imbunatatesc viata multor oameni din zona. Aceste orase mai mici, cu potential de dezvoltare economica si sociala sunt considerate „poli de dezvoltare” urbana si pot atrage finantari de peste 5 milioane de euro.

CONVERGENTA

Bucurestiul este un „caz special”

O viata mai buna in orase prin iluminat, canalizare, transport public, spatii verzi, gaze, telefonie, centre de divertisment si locuinte sociale. Toate acestea pot fi obtinute cu fonduri europene pentru sprijinirea dezvoltarii oraselor-poli de crestere. Despre cum si cand se pot realiza aceste lucruri am discutat cu Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii.

EVZ: Sunt privilegiate orasele-poli urbani?
Laszlo Borbely: Acesti poli de crestere nu sunt localitati privilegiate fata de altele. Administratia de aici are o responsabilitate mai mare, deoarece vor fi proiecte mari care vor atrage fonduri nu numai din POR, ci si din alte programe operationale sectoriale. Polii de crestere inseamna atat acel municipiu, oras mare care este centrul, cat si localitatile din jur, care poate sa mearga pana la 50 de km de acea localitate. In primul rand, trebuie sa aiba ei o strategie, un plan de actiune in care sa fie prezente proiecte integrate.

Cum au fost selectate aceste orase?
Polii de crestere sunt orase mari, iar pentru stabilirea lor se ia in considerare posibilitatea de dezvoltare, strategia lor, cati investitori
au venit in ultimul an, situatia demografica, a locurilor de munca, cat a crescut
PIB-ul in ultimii ani.

Cati bani vor reveni acestor orase pentru proiectele de dezvoltare?
Acesti 1,39 miliarde de euro sunt impartite pe regiuni intre 8,3%, cea mai mica alocare, pentru Bucuresti-Ilfov, si 16,32% cat are regiunea Nord-Est, care este cea mai saraca. Deci, cea mai saraca regiune primeste cel mai mult, iar cea mai bogata - cel mai putin. Regiunile au propus ca polii de crestere sa primeasca intre 20% si maximum 40% din acesti bani. Restul va merge la orasele mai mici.

Ce proiecte vor obtine finantari pe Axa 1?
Depinde de strategia fiecarui pol de crestere. De exemplu, Timisoara are deja doua proiecte de reabilitare a centrelor istorice. Sunt finantate proiectele care cuprind cladiri istorice, zona verde, pista pentru biciclisti, canalizarea localitatilor, proiecte mici de gestionare a deseurilor. Sau pentru transportul urban care leaga orasul de localitatile invecinate.

De ce proiecte are nevoie regiunea Bucuresti-Ilfov?
Bucurestiul e un caz special, are cei mai multi bani din tara si multe proiecte demarate. In regiunea Bucuresti-Ilfov, Capitala este inconjurata de comune foarte mari si puternice. E un pol de crestere cu comune in jur. Aceste comune bogate s-au dezvoltat destul de haotic, fara o conceptie convergenta cu Bucurestiul si au deseori probleme cu neasigurarea utilitatilor. E nevoie de o actiune convergenta a Bucurestiului cu comunele invecinate.