Premierul turc Bulent Ecevit evoca alegerile anticipate

Premierul turc Bulent Ecevit, 77 de ani, bolnav din mai, fapt pentru care a si fost spitalizat o perioada indelungata, se confrunta cu iminenta prabusire a cabinetului sau, asa incat a recunoscut pentru prima oara posibilitatea convocarii unor alegeri anticipate. Pana marti, s-a opus cu inversunare unei atare idei, el sustinand ca scrutinul trebuie sa se desfasoare in anul prevazut - 2004. Acum, dupa ce sase ministri au demisionat, iar 34 de deputati au parasit Partidul Stangii Democrate (DSP, al premierului), el se afla in fata unei crize profunde. Ca urmare, intr-o convorbire cu un ziarist de la influentul cotidian "Milliyet", Ecevit a tinut sa spuna: "Noi, cei trei presedinti (ai celor trei partide care formeaza coalitia guvernamentala - n.n.) putem fixa o noua data pentru alegeri. Ea ar putea sa nu fie aprilie 2004, ci o alta mai apropiata". El a fost de acord ca, "daca acest lucru devine obligatoriu, tinand seama de imprejurari, trebuie sa ne supunem". De altfel, ieri, Ecevit si presedintii celorlalte doua partide din coalitia guvernamentala, Actiunea Nationalista (MHP), lider Devlet Bahceli, si Patria Mama (ANAP), sef Mesut Yilmaz, au avut o intalnire speciala pentru a evoca pe larg criza guvernamentala. Cel mai afectat este, evident, premierul, parasit de Husamettin Ozkan, care i-a fost un colaborator apropiat, el fiind, pana luni, si vicepremier. Chiar daca n-a facut nici un comentariu asupra dezertarilor masive din partidul sau, Ecevit trebuie sa constate ca numarul mandatelor DSP din parlament a scazut spectaculos de la 128 (din 550) la 94, si asta in cateva zile. Ca urmare, presa il critica foarte dur, editorialistul ziarului de mare tiraj "Hurriyet" apreciind ca incrancenarea cu care el se agata de scaunul de premier "va inmormanta cuplul Ecevit - DSP in strafundurile istoriei". Ziaristul sustine ca DSP, condus cu o mana de fier de Ecevit si, in timpul bolii lui, de sotia sa, Rahsan, 81 de ani, ca vicepresedinta, "s-a nascut ca un partid de familie si dispare din viata politica a Turciei ca un partid de familie". Deja, in culise se vorbeste despre lansarea unei noi formatiuni politice conduse de Ozkan si de ministrul de Externe, Ismail Cem, un nume cu greutate in DSP, care s-ar alatura rebelilor. In afara instabilitatii politice, tara se confrunta si cu o criza economica pe care incearca s-o rezolve printr-o "injectie" masiva a FMI si Bancii Mondiale, care au oferit 16 miliarde dolari. In fine, in cazul alegerilor anticipate, sondajele sustin ca acestea nu vor fi favorabile celor trei partide de la putere, si chiar ar putea propulsa in forta Partidul Islamist al popularului Recep Tayyip Erdogan, fost primar al Istanbulului, iar faptul ar fi greu de acceptat de elita laica turca, provenita din puternica armata. Se crede ca la toamna, cel mai devreme, turcii vor merge, totusi, la urne, dar nu va fi pusa la indoiala orientarea traditional pro-occidentala, atat pro-UE, cat si pro-SUA, a acestei tari majoritar musulmane, dar strict laica, aliat fidel al NATO, aflata la incrucisarea cailor dintre "butoiul cu pulbere" (Orientul Mijlociu), Balcani si Caucazul bogat in petrol.