Cu Arhivele Securitatii se lucreaza curat murdar

De la sfarsitul anului 1999, cand a intrat in vigoare Legea deconspirarii Securitatii ca politie politica, orice cetatean are dreptul sa-si consulte propriul dosar. Sala de primire a sediului central CNSAS, din Dragoslavele, unde ai acces numai pe baza de cartela electronica, este zilnic vizitata de oameni doritori sa stie daca fosta Securitate i-a urmarit sau nu. Unii afla cu un pret mare adevarul, anume ca au fost turnati de prieteni, de colegii de serviciu sau, in cazuri si mai nefericite, de neveste. Si in cazul oamenilor politici, care sunt verificati din oficiu, inainte de alegeri, cum s-a intamplat in 2000, lucrurile stau la fel. Pretul, la acest nivel, creste, adica aduce discreditarea publica, in cazul in care se afla ca au colaborat, ca informatori, cu fosta politie politica. CNSAS a publicat liste cu politicieni care au colaborat, intre care numele lui Dan Amedeu Lazarescu si Mircea Ionescu Quintus. Varianta onorabila pentru politicieni este sa afle ca au fost urmariti de fosta Securitate. In aceasta categorie intra alaturi de contingentul istoric, condus de Corneliu Coposu, cu 19 volume de dosar, si directorul SRI, Radu Timofte, si Adrian Paunescu, personalitate cu o cariera prodigioasa in fostul regim. Categoria cea mai speciala si restransa este cea a oamenilor politici importanti fara dosar. Aici figureaza presedintele Ion Iliescu, premierul Adrian Nastase si liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. SRI detine 10-15 cazuri clasificate Pentru cine a mai citit din volumele publicate de seful statului, nu este o noutate faptul ca Ion Iliescu a fost urmarit de fosta Securitate. Chiar in ultima sa carte, "Revolutia romana", presedintele povesteste ca a plecat la Revolutie filat de agenti. Si totusi, seful statului nu are nici un fel de dosar. "Cum se poate ca presedintele sa nu aiba dosar, ne-am intrebat si noi", declara Mircea Dinescu. El spune ca nici el si nici Andrei Plesu nu si-au vazut dosarele: "Am primit o hartie semnata de niste ofiteri, in care ni s-a spus ca, in valtoarea evenimentelor, le-au tocat si le-au ars. Am spus "E vorba de viata mea, de literatura romana..."". In privinta celor doi membri CNSAS asa a ramas: nu si-au vazut dosarul. In privinta omului politic cel mai important al ultimului deceniu, istoria dosarului ramane confuza. Ion Iliescu nu are dosar de urmarit, cum a declarat Gheorghe Onisoru, si presedintele insusi a fost intrigat de aceasta intamplare. Totusi, membrii Colegiului spun ca, inaintea alegerilor, comisia CNSAS-SRI constituita pentru verificari a clasat 10-15 dosare, ca informatii de siguranta nationala. Cei 10-15 cu dosare arhivate la SRI au prestat, inainte de 1989, munci care tineau de informatiile economice si de aparare. In privinta presedintelui, membrii CNSAS se feresc de orice speculatie. "Mai exista posibilitatea ca anumite dosare sa fi ramas la SRI, fiind clasate ca fiind de siguranta nationala", spune Mihai Gheorghe, ferindu-se sa precizeze daca ar putea fi cazul primului om in stat. Ioan Talpes, consilier prezidential, declara ca presedintele nu are dosar si ca absenta acestui document nu este un atu pentru presedinte. Alti oameni politici ai momentului fara dosar: premierul Adrian Nastase si presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. In galeria "Victime" figureaza Adrian Paunescu langa Coposu Dupa liberalizarea accesului la dosare, politicienii nu au dat navala sa scormoneasca trecutul. Victor Ciorbea inca sta pe ganduri. Ion Diaconescu insa si-a cerut dosarul si a descoperit ca il turnau colegi de serviciu, pana si un taran vecin, din satul natal Botesti. Ultimii ani - 1999 - 2002 - adauga alte nume de victime ale Securitatii contingentului cunoscut, format din detinuti politici. Alaturi de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Constantin Ticu Dumitrescu, sunt victime ale fostei Securitati, cu perioade de urmarire mai lungi sau mai scurte, Petre Roman (din perioada cand era profesor universitar si facea vizite in Franta), Radu Timofte, directorul SRI (urmarit pentru ca avea o sora fugita in strainatate), Rodica Stanoiu, ministrul Justitiei, Marko Bela, presedinte UDMR, Ion Caramitru, vicepresedinte PNTCD, Andrei Chiliman (PNL), Gavril Dejeu (PNTCD), Smaranda Dobrescu (fost ministru PSDR al Muncii), Dumitru Iuga, liderul SLTVR, Serban Radulescu Zoner, presedinte al Aliantei Civice, si, nu in ultimul rand, Adrian Paunescu. Senatorul PSD si-a consultat propriul dosar de urmarit si a facut copii de vreo cateva milioane de lei. In dosare, numele sau era "Americanul" sau "Redactorul". Unul dintre oamenii cei mai urmariti de fosta Securitate ramane Corneliu Coposu, cu un dosar foileton de 19 volume. De Coposu se ocupau cateva schimburi de ofiteri de filaj, urmarire telefonica. Gheorghe Onisoru, presedintele CNSAS, declara ca dosarele spun inclusiv ce manca si ce tigari fuma Corneliu Coposu. In afara politicienilor, multe personalitati ale societatii civile au avut curiozitatea sa-si consulte dosarul de urmarit, la CNSAS: Andrei Andreicut, episcopul de Alba Iulia, Ioana Magura Bernard, Dorli Blaga, fiica lui Lucian Blaga, scriitorii Augustin Buzura, Bujor Nedelcovici, Nestor Rates, director Europa Libera, Victor Rebengiuc, istoricul Andrei Pippidi, academicianul Alexandru Zub, Sanda Visan, director TVR 2, Tereza Petrescu, sora lui Ioan Petru Culianu, Laszlo Tokes, Mircea Daneliuc si Doina Cornea. Politicienii nu se inghesuie sa-si vada dosarul Theodor Stolojan,fost prim-ministru: "Nu ma intereseaza"Theodor Stolojan, fost prim-ministru, presedinte al Consiliului National al PNL, ne-a declarat ca nu stie daca are dosar de urmarire alcatuit de fosta Securitate si ca nici nu il intereseaza acest lucru. Singurul lucru cert este ca in anul 2000, cand era angrenat in cursa prezidentiala, CNSAS a precizat ca nu a fost colaborator al fostei politii politice. Marko Bela, presedintele UDMR: "Al meu a fost "periat" de oameni extrem de priceputi"Presedintele UDMR, Marko Bela, si-a consultat in urma cu cateva luni dosarul intocmit de Securitate. El stia ca a fost urmarit de fosta politie politica inca din anii studentiei clujene, supraveghere care a continuat apoi la Targu Mures, unde Marko Bela a lucrat in redactia unei reviste culturale. Liderul Uniunii a fost dezamagit insa de continutul dosarului sau, pentru el fiind limpede ca acesta a fost "periat" de oameni extrem de priceputi. Din aceasta pricina, nu a putut sa identifice pe nici unul dintre cei care l-au urmarit sau au furnizat Securitatii informatii despre el. Marko Bela a avut surpriza sa gaseasca la dosar scrisori care-i fusesera trimise de peste hotare si care fusesera interceptate pe parcurs de securisti. Uimirea a fost cu atat mai puternica, cu cat ele nu contineau nici un element care ar fi putut sa trezeasca suspiciunile fostei politii politice. Presedintele UDMR a adaugat ca Securitatea era in principal interesata de legaturile sale cu strainatarea (cu Ungaria, dar nu numai). Oricum, supravegherea a fost destul de stricta, in dosar exista, de pilda, o informare despre prezenta sa la o inmormantare. Petre Roman, senator PD: "Dosarul meu nu mai exista""Eu n-am vazut dosarul niciodata, pentru ca nu mai exista. Ce s-a intamplat nu stiu, pot doar sa banuiesc. Aparand pe pozitia de prim-ministru imediat dupa decembrie '89, probabil ca a fost printre primele dosare care au dorit sa le distruga. Cei de la CNSAS mi-au spus ca nu au un dosar al meu. Am insa doua motive sa cred ca am fost urmarit. Unul, pentru ca fusesem in Franta in perioada de relativa destindere dintre anii '60-'70, urmata dupa 1974 de un nou val de izolationism si suspiciune. Si eu, care-mi luasem doctoratul in Franta, eram suspect in optica regimului de atunci. Al doilea, pentru ca, incepand cu '74, tatal meu intrase in conflict cu Ceausescu si poate ca, prin ricoseu, acest lucru i-a facut sa se intereseze si de fiu. Asa era mentalitatea de atunci, dar nu pot sa spun nimic cu certitudine". Valeriu Stoica, presedintele PNL: "Prefer sa raman inocent""Nu am avut aceasta curiozitate si nici n-o am. Nu vreau sa descopar eventuali cunoscuti care ma turnau la Securitate. Prefer sa raman inocent". Dinu Patriciu, vicepresedinte al PNL: "N-am avut timp""Nu mi-am vazut dosarul; mai precis, nu l-am cerut pentru ca nu am avut timp. Insa, odata si-odata o sa-l cer. Nu detin informatii daca am fost urmarit sau nu". Constantin Dudu Ionescu, secretar general al PNTCD: "Am aflat atat de multe lucruri triste, incat prefer sa nu-l vad""Despre posibilitatea ca eu, un cercetator, e adevarat intr-un domeniu important, cel al aviatiei, sa fi avut un dosar de urmarire, ma indoiesc. N-am de gand sa ma duc sa-l caut (...). Sa-mi caut dosarul, sa vad daca am fost urmarit sau nu, credeti-ma, nu ma intereseaza. Am aflat atat de multe lucruri triste, incat prefer sa nu ma intereseze decat sa fac vreo miscare in acest sens. Daca este cineva dispus sa o faca in numele meu, nu ma dau in laturi sa-i dau imputernicirea necesara". Vasile Lupu, presedintele Partidului Popular Crestin: "Cred ca am fost urmarit""De la CNSAS mi s-a comunicat ca nu apar in nici o evidenta. Dar eu sunt convins ca am fost urmarit. In anul 1974, la terminarea facultatii, am fost chemat la Securitate si interogat pentru o relatie pe care o aveam in Franta cu cel mai bun prieten din copilarie si pana in 1971, cand a fugit in Franta. Putin a lipsit sa nu o fac si eu, dar m-am razgandit chiar in ultima zi datorita parintilor. Apoi, m-au chemat la Securitate si au incercat sa ma santajeze ca intretin relatii cu organizatii straine. Organizatiile straine erau bibliotecile americana si franceza de la Bucuresti, unde aveam fisa. Ele imi trimiteau la inceputul anului programele lor. Securitatea, cenzurandu-mi corespondenta, a aflat si mi-a reprosat aceasta legatura. In institutul in care am lucrat, am refuzat sistematic ofertele de a intra in PCR. Apoi, eram coleg cu Mihai Gheorghiu, un sociolog stabilit acum la Paris, care impreuna cu Liviu Antonesii, scriitor disident, l-au adus la mine pe scriitorul Dan Petrescu pentru consultanta juridica, pe vremea cand coresponda cu "Europa libera", cu ziarul "Liberation" si cand era arestat la domiciliu. Am fost avertizat de mai multe ori sa ma potolesc, altfel voi avea de-a face cu organele. Deci nu cred ca nu am un dosar la Securitate". Valeriu Tabara, prim-vicepresedinte al PUNR: "Nu vreau sa-mi schimb parerea despre cei de langa mine" "Nu stiu de asa ceva si nici n-am cautat sa vad; practic, problema nu m-a interesat. N-am avut nici un fel de probleme cu institutia respectiva si nici cu altele. Si, daca ar exista un asemenea dosar, va spun sincer ca n-as vrea sa ma duc sa-l citesc pentru ca n-as vrea sa-mi schimb parerea despre oameni, mai ales despre cei de langa mine. Nu exclud insa ca dosarul sa existe pentru ca am avut ceva probleme: un cumnat al meu a plecat in 1984 in strainatate, eu am fost cel dintai care am exmatriculat un negru din Romania si i-am facut referat de exmatriculare fiului consilierului lui Ceausescu, Mihalache. Dar, repet, nu as vrea sa vad un astfel de dosar pentru ca sa nu-mi modific parerea despre cei de langa mine".