Premierul turc Bulent Ecevit evoca alegerile anticipate

Premierul turc Bulent Ecevit, 77 de ani, bolnav din mai, fapt pentru care a si fost spitalizat o perioada indelungata, se confrunta cu iminenta prabusire a cabinetului sau, asa incat a recunoscut pentru prima oara posibilitatea convocarii unor alegeri anticipate. Pana marti, s-a opus cu inversunare unei atare idei, el sustinand ca scrutinul trebuie sa se desfasoare in anul prevazut - 2004. Acum, dupa ce sase ministri au demisionat, iar 34 de deputati au parasit Partidul Stangii Democrate (DSP, al premierului), el se afla in fata unei crize profunde. Ca urmare, intr-o convorbire cu un ziarist de la influentul cotidian "Milliyet", Ecevit a tinut sa spuna: "Noi, cei trei presedinti (ai celor trei partide care formeaza coalitia guvernamentala - n.n.) putem fixa o noua data pentru alegeri. Ea ar putea sa nu fie aprilie 2004, ci o alta mai apropiata". El a fost de acord ca, "daca acest lucru devine obligatoriu, tinand seama de imprejurari, trebuie sa ne supunem". De altfel, ieri, Ecevit si presedintii celorlalte doua partide din coalitia guvernamentala, Actiunea Nationalista (MHP), lider Devlet Bahceli, si Patria Mama (ANAP), sef Mesut Yilmaz, au avut o intalnire speciala pentru a evoca pe larg criza guvernamentala. Cel mai afectat este, evident, premierul, parasit de Husamettin Ozkan, care i-a fost un colaborator apropiat, el fiind, pana luni, si vicepremier. Chiar daca n-a facut nici un comentariu asupra dezertarilor masive din partidul sau, Ecevit trebuie sa constate ca numarul mandatelor DSP din parlament a scazut spectaculos de la 128 (din 550) la 94, si asta in cateva zile. Ca urmare, presa il critica foarte dur, editorialistul ziarului de mare tiraj "Hurriyet" apreciind ca incrancenarea cu care el se agata de scaunul de premier "va inmormanta cuplul Ecevit - DSP in strafundurile istoriei". Ziaristul sustine ca DSP, condus cu o mana de fier de Ecevit si, in timpul bolii lui, de sotia sa, Rahsan, 81 de ani, ca vicepresedinta, "s-a nascut ca un partid de familie si dispare din viata politica a Turciei ca un partid de familie". Deja, in culise se vorbeste despre lansarea unei noi formatiuni politice conduse de Ozkan si de ministrul de Externe, Ismail Cem, un nume cu greutate in DSP, care s-ar alatura rebelilor. In afara instabilitatii politice, tara se confrunta si cu o criza economica pe care incearca s-o rezolve printr-o "injectie" masiva a FMI si Bancii Mondiale, care au oferit 16 miliarde dolari. In fine, in cazul alegerilor anticipate, sondajele sustin ca acestea nu vor fi favorabile celor trei partide de la putere, si chiar ar putea propulsa in forta Partidul Islamist al popularului Recep Tayyip Erdogan, fost primar al Istanbulului, iar faptul ar fi greu de acceptat de elita laica turca, provenita din puternica armata. Se crede ca la toamna, cel mai devreme, turcii vor merge, totusi, la urne, dar nu va fi pusa la indoiala orientarea traditional pro-occidentala, atat pro-UE, cat si pro-SUA, a acestei tari majoritar musulmane, dar strict laica, aliat fidel al NATO, aflata la incrucisarea cailor dintre "butoiul cu pulbere" (Orientul Mijlociu), Balcani si Caucazul bogat in petrol.

UDMR vrea sa tina maghiarii in tara

Conducerea UDMR va analiza, vineri, la Cluj, datele recensamantului, care arata scaderea numarului etnicilor maghiari, si va discuta despre necesitatea elaborarii unei strategii care sa impiedice plecarea tinerei generatii in strainatate, a declarat, miercuri, presedintele UDMR, Marko Bela. Strategia va trebui sa se refere, printre altele, la dezvoltarea infrastructurii din Transilvania si a zonelor locuite de maghiari.

Chiar are nevoie Parlamentul de opiniile cetatenilor?

eri, la Sala "Bratianu" a Parlamentului Romaniei, si-a inceput lucrarile Forumul Constitutional, cu participarea reprezentantilor societatii civile. Initiativa Camerei Deputatilor urmareste desfasurarea unei dezbateri publice in cadrul societatii civile asupra revizuirii Constitutiei. In cuvantul sau, vicepresedintele Camerei, Bogdan Niculescu-Duvaz, si-a exprimat "convingerea ca parlamentarii romani vor lua in considerare preocuparile si solutiile exprimate de societatea civila la adoptarea textelor finale de revizuire constitutionala, cel putin a acelora care intrunesc o larga sustinere". Luand cuvantul in cadrul dezbaterilor, directorul ziarului Adevarul, Dumitru Tinu, a salutat aceasta initiativa: "Remarcabila ideea de a cere parerea cetatenilor despre schimbarile in textul Constitutiei. Da si bine inafara. Observ ca in sala se afla si o serie de ambasadori. Cu siguranta, domniile lor vor aprecia acest moment in evolutia politica a Romaniei. De aceea mi-ar fi placut sa vad in sala mai multi parlamentari. Ar fi fost bine ca pe langa presedintele Camerei Deputatilor, dl. Valer Dorneanu, sa ne onoreze si presedintele Senatului, dl. Vacaroiu, daca nu cumva o fi prin Botswana sau Vanuatu, pentru strangerea relatiilor de prietenie dintre poporul roman si populatiile din aceste teritorii. Prezenta mai multor deputati si senatori ar fi insemnat o dovada a sustinerii Parlamentului pentru aceasta initiativa. Spun aceasta pentru ca, la fel ca si unii dintre dvs., invitatii la dezbatere, imi pun intrebarea: chiar are nevoie Parlamentul de opiniile si propunerile noastre, ale cetatenilor, privind modificarea Constitutiei? Scepticismul meu este alimentat de atitudinea constanta de ignorare, daca nu de dispret fata de o serie de initiative de o larga sustinere populara. As aminti ideea introducerii votului uninominal, lansata in urma cu vreo opt ani de ziarul Adevarul, care a fost primita cu entuziasm de alegatori. Este evident ca parlamentarii nici nu vor sa auda de asa ceva, ei doresc sa fie alesi pe liste, pentru ca asa este mai sigur pentru ei. Repet, chiar doreste Parlamentul sa ia in considerare reducerea numarului de deputati si senatori, asa cum cer alegatorii? Sau poate se gandeste in mod serios la limitarea imunitatii parlamentare pentru declaratiile politice si nu la folosirea acesteia pentru sustragerea de raspundere in fata Justitiei in cazul unor abuzuri si fapte de natura penala? Este admirabil ca dumneavoastra, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale, ati acceptat aceasta invitatie in credinta ca opiniile dvs. vor fi luate in consideratie. Cum si noi, ziaristii, unii dintre noi credem in cauze cu sanse minime de reusita, va spun ca va sustinem. In acest demers contati pe noi!"

Lege pentru demnitarii in conflict de interese

Liberalii vor depune, saptamana viitoare, la Camera Deputatilor, un proiect de lege privind conflictul de interese in exercitarea functiilor si intereselor publice. Vicepresedintele PNL Andrei Chiliman a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca sub incidenta initiativei liberale intra toti demnitarii, de la seful statutului, presedintii celor doua Camere si premierul, pana la primari, ambasadori si membri ai conducerii centrale a partidelor. Oficialii publici nu pot fi presedinti, directori, administratori delegati, manger sau membru al CA in societati nationale, regii, banci si fonduri de investitii. Liberalii nu au uitat nici problema avocatilor-parlamentari, care nu vor putea pleda impotriva institutiilor publice si in cauze legate de infractiuni contra statului. Senatorii, deputatii si ministrii nu au dreptul, dupa terminarea mandatului, sa desfasoare activitati de lobby pe langa Parlament si Guvern. Oficialii publici sunt obligati sa depuna, in 15 zile de la validarea mandatului, declaratii de interese, in care sa specifice daca se afla in vreo incompatibilitate, si de avere, care sa cuprinda venituri, proprietati, datorii de peste 5.000 de euro, donatii si cadouri de peste 1 milion de lei anual, antichitati, obiecte si colectii de arta valorand mai mult de 10.000 de euro, obiecte de metale pretioase, cu exceptia bijuteriilor si castigurile obtinute din jocuri de noroc sau concursuri. Aceste declaratii vor putea fi consultate sau facute publice cu acordul expres al autorului si la cererea justitiei. Proiectul liberal prevede sanctiuni cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenzi intre 50 si 300 milioane de lei.

Cu Arhivele Securitatii se lucreaza curat murdar

De la sfarsitul anului 1999, cand a intrat in vigoare Legea deconspirarii Securitatii ca politie politica, orice cetatean are dreptul sa-si consulte propriul dosar. Sala de primire a sediului central CNSAS, din Dragoslavele, unde ai acces numai pe baza de cartela electronica, este zilnic vizitata de oameni doritori sa stie daca fosta Securitate i-a urmarit sau nu. Unii afla cu un pret mare adevarul, anume ca au fost turnati de prieteni, de colegii de serviciu sau, in cazuri si mai nefericite, de neveste. Si in cazul oamenilor politici, care sunt verificati din oficiu, inainte de alegeri, cum s-a intamplat in 2000, lucrurile stau la fel. Pretul, la acest nivel, creste, adica aduce discreditarea publica, in cazul in care se afla ca au colaborat, ca informatori, cu fosta politie politica. CNSAS a publicat liste cu politicieni care au colaborat, intre care numele lui Dan Amedeu Lazarescu si Mircea Ionescu Quintus. Varianta onorabila pentru politicieni este sa afle ca au fost urmariti de fosta Securitate. In aceasta categorie intra alaturi de contingentul istoric, condus de Corneliu Coposu, cu 19 volume de dosar, si directorul SRI, Radu Timofte, si Adrian Paunescu, personalitate cu o cariera prodigioasa in fostul regim. Categoria cea mai speciala si restransa este cea a oamenilor politici importanti fara dosar. Aici figureaza presedintele Ion Iliescu, premierul Adrian Nastase si liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. SRI detine 10-15 cazuri clasificate Pentru cine a mai citit din volumele publicate de seful statului, nu este o noutate faptul ca Ion Iliescu a fost urmarit de fosta Securitate. Chiar in ultima sa carte, "Revolutia romana", presedintele povesteste ca a plecat la Revolutie filat de agenti. Si totusi, seful statului nu are nici un fel de dosar. "Cum se poate ca presedintele sa nu aiba dosar, ne-am intrebat si noi", declara Mircea Dinescu. El spune ca nici el si nici Andrei Plesu nu si-au vazut dosarele: "Am primit o hartie semnata de niste ofiteri, in care ni s-a spus ca, in valtoarea evenimentelor, le-au tocat si le-au ars. Am spus "E vorba de viata mea, de literatura romana..."". In privinta celor doi membri CNSAS asa a ramas: nu si-au vazut dosarul. In privinta omului politic cel mai important al ultimului deceniu, istoria dosarului ramane confuza. Ion Iliescu nu are dosar de urmarit, cum a declarat Gheorghe Onisoru, si presedintele insusi a fost intrigat de aceasta intamplare. Totusi, membrii Colegiului spun ca, inaintea alegerilor, comisia CNSAS-SRI constituita pentru verificari a clasat 10-15 dosare, ca informatii de siguranta nationala. Cei 10-15 cu dosare arhivate la SRI au prestat, inainte de 1989, munci care tineau de informatiile economice si de aparare. In privinta presedintelui, membrii CNSAS se feresc de orice speculatie. "Mai exista posibilitatea ca anumite dosare sa fi ramas la SRI, fiind clasate ca fiind de siguranta nationala", spune Mihai Gheorghe, ferindu-se sa precizeze daca ar putea fi cazul primului om in stat. Ioan Talpes, consilier prezidential, declara ca presedintele nu are dosar si ca absenta acestui document nu este un atu pentru presedinte. Alti oameni politici ai momentului fara dosar: premierul Adrian Nastase si presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. In galeria "Victime" figureaza Adrian Paunescu langa Coposu Dupa liberalizarea accesului la dosare, politicienii nu au dat navala sa scormoneasca trecutul. Victor Ciorbea inca sta pe ganduri. Ion Diaconescu insa si-a cerut dosarul si a descoperit ca il turnau colegi de serviciu, pana si un taran vecin, din satul natal Botesti. Ultimii ani - 1999 - 2002 - adauga alte nume de victime ale Securitatii contingentului cunoscut, format din detinuti politici. Alaturi de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Constantin Ticu Dumitrescu, sunt victime ale fostei Securitati, cu perioade de urmarire mai lungi sau mai scurte, Petre Roman (din perioada cand era profesor universitar si facea vizite in Franta), Radu Timofte, directorul SRI (urmarit pentru ca avea o sora fugita in strainatate), Rodica Stanoiu, ministrul Justitiei, Marko Bela, presedinte UDMR, Ion Caramitru, vicepresedinte PNTCD, Andrei Chiliman (PNL), Gavril Dejeu (PNTCD), Smaranda Dobrescu (fost ministru PSDR al Muncii), Dumitru Iuga, liderul SLTVR, Serban Radulescu Zoner, presedinte al Aliantei Civice, si, nu in ultimul rand, Adrian Paunescu. Senatorul PSD si-a consultat propriul dosar de urmarit si a facut copii de vreo cateva milioane de lei. In dosare, numele sau era "Americanul" sau "Redactorul". Unul dintre oamenii cei mai urmariti de fosta Securitate ramane Corneliu Coposu, cu un dosar foileton de 19 volume. De Coposu se ocupau cateva schimburi de ofiteri de filaj, urmarire telefonica. Gheorghe Onisoru, presedintele CNSAS, declara ca dosarele spun inclusiv ce manca si ce tigari fuma Corneliu Coposu. In afara politicienilor, multe personalitati ale societatii civile au avut curiozitatea sa-si consulte dosarul de urmarit, la CNSAS: Andrei Andreicut, episcopul de Alba Iulia, Ioana Magura Bernard, Dorli Blaga, fiica lui Lucian Blaga, scriitorii Augustin Buzura, Bujor Nedelcovici, Nestor Rates, director Europa Libera, Victor Rebengiuc, istoricul Andrei Pippidi, academicianul Alexandru Zub, Sanda Visan, director TVR 2, Tereza Petrescu, sora lui Ioan Petru Culianu, Laszlo Tokes, Mircea Daneliuc si Doina Cornea. Politicienii nu se inghesuie sa-si vada dosarul Theodor Stolojan,fost prim-ministru: "Nu ma intereseaza"Theodor Stolojan, fost prim-ministru, presedinte al Consiliului National al PNL, ne-a declarat ca nu stie daca are dosar de urmarire alcatuit de fosta Securitate si ca nici nu il intereseaza acest lucru. Singurul lucru cert este ca in anul 2000, cand era angrenat in cursa prezidentiala, CNSAS a precizat ca nu a fost colaborator al fostei politii politice. Marko Bela, presedintele UDMR: "Al meu a fost "periat" de oameni extrem de priceputi"Presedintele UDMR, Marko Bela, si-a consultat in urma cu cateva luni dosarul intocmit de Securitate. El stia ca a fost urmarit de fosta politie politica inca din anii studentiei clujene, supraveghere care a continuat apoi la Targu Mures, unde Marko Bela a lucrat in redactia unei reviste culturale. Liderul Uniunii a fost dezamagit insa de continutul dosarului sau, pentru el fiind limpede ca acesta a fost "periat" de oameni extrem de priceputi. Din aceasta pricina, nu a putut sa identifice pe nici unul dintre cei care l-au urmarit sau au furnizat Securitatii informatii despre el. Marko Bela a avut surpriza sa gaseasca la dosar scrisori care-i fusesera trimise de peste hotare si care fusesera interceptate pe parcurs de securisti. Uimirea a fost cu atat mai puternica, cu cat ele nu contineau nici un element care ar fi putut sa trezeasca suspiciunile fostei politii politice. Presedintele UDMR a adaugat ca Securitatea era in principal interesata de legaturile sale cu strainatarea (cu Ungaria, dar nu numai). Oricum, supravegherea a fost destul de stricta, in dosar exista, de pilda, o informare despre prezenta sa la o inmormantare. Petre Roman, senator PD: "Dosarul meu nu mai exista""Eu n-am vazut dosarul niciodata, pentru ca nu mai exista. Ce s-a intamplat nu stiu, pot doar sa banuiesc. Aparand pe pozitia de prim-ministru imediat dupa decembrie '89, probabil ca a fost printre primele dosare care au dorit sa le distruga. Cei de la CNSAS mi-au spus ca nu au un dosar al meu. Am insa doua motive sa cred ca am fost urmarit. Unul, pentru ca fusesem in Franta in perioada de relativa destindere dintre anii '60-'70, urmata dupa 1974 de un nou val de izolationism si suspiciune. Si eu, care-mi luasem doctoratul in Franta, eram suspect in optica regimului de atunci. Al doilea, pentru ca, incepand cu '74, tatal meu intrase in conflict cu Ceausescu si poate ca, prin ricoseu, acest lucru i-a facut sa se intereseze si de fiu. Asa era mentalitatea de atunci, dar nu pot sa spun nimic cu certitudine". Valeriu Stoica, presedintele PNL: "Prefer sa raman inocent""Nu am avut aceasta curiozitate si nici n-o am. Nu vreau sa descopar eventuali cunoscuti care ma turnau la Securitate. Prefer sa raman inocent". Dinu Patriciu, vicepresedinte al PNL: "N-am avut timp""Nu mi-am vazut dosarul; mai precis, nu l-am cerut pentru ca nu am avut timp. Insa, odata si-odata o sa-l cer. Nu detin informatii daca am fost urmarit sau nu". Constantin Dudu Ionescu, secretar general al PNTCD: "Am aflat atat de multe lucruri triste, incat prefer sa nu-l vad""Despre posibilitatea ca eu, un cercetator, e adevarat intr-un domeniu important, cel al aviatiei, sa fi avut un dosar de urmarire, ma indoiesc. N-am de gand sa ma duc sa-l caut (...). Sa-mi caut dosarul, sa vad daca am fost urmarit sau nu, credeti-ma, nu ma intereseaza. Am aflat atat de multe lucruri triste, incat prefer sa nu ma intereseze decat sa fac vreo miscare in acest sens. Daca este cineva dispus sa o faca in numele meu, nu ma dau in laturi sa-i dau imputernicirea necesara". Vasile Lupu, presedintele Partidului Popular Crestin: "Cred ca am fost urmarit""De la CNSAS mi s-a comunicat ca nu apar in nici o evidenta. Dar eu sunt convins ca am fost urmarit. In anul 1974, la terminarea facultatii, am fost chemat la Securitate si interogat pentru o relatie pe care o aveam in Franta cu cel mai bun prieten din copilarie si pana in 1971, cand a fugit in Franta. Putin a lipsit sa nu o fac si eu, dar m-am razgandit chiar in ultima zi datorita parintilor. Apoi, m-au chemat la Securitate si au incercat sa ma santajeze ca intretin relatii cu organizatii straine. Organizatiile straine erau bibliotecile americana si franceza de la Bucuresti, unde aveam fisa. Ele imi trimiteau la inceputul anului programele lor. Securitatea, cenzurandu-mi corespondenta, a aflat si mi-a reprosat aceasta legatura. In institutul in care am lucrat, am refuzat sistematic ofertele de a intra in PCR. Apoi, eram coleg cu Mihai Gheorghiu, un sociolog stabilit acum la Paris, care impreuna cu Liviu Antonesii, scriitor disident, l-au adus la mine pe scriitorul Dan Petrescu pentru consultanta juridica, pe vremea cand coresponda cu "Europa libera", cu ziarul "Liberation" si cand era arestat la domiciliu. Am fost avertizat de mai multe ori sa ma potolesc, altfel voi avea de-a face cu organele. Deci nu cred ca nu am un dosar la Securitate". Valeriu Tabara, prim-vicepresedinte al PUNR: "Nu vreau sa-mi schimb parerea despre cei de langa mine" "Nu stiu de asa ceva si nici n-am cautat sa vad; practic, problema nu m-a interesat. N-am avut nici un fel de probleme cu institutia respectiva si nici cu altele. Si, daca ar exista un asemenea dosar, va spun sincer ca n-as vrea sa ma duc sa-l citesc pentru ca n-as vrea sa-mi schimb parerea despre oameni, mai ales despre cei de langa mine. Nu exclud insa ca dosarul sa existe pentru ca am avut ceva probleme: un cumnat al meu a plecat in 1984 in strainatate, eu am fost cel dintai care am exmatriculat un negru din Romania si i-am facut referat de exmatriculare fiului consilierului lui Ceausescu, Mihalache. Dar, repet, nu as vrea sa vad un astfel de dosar pentru ca sa nu-mi modific parerea despre cei de langa mine".

Eliminarea sintagmei "stat national" din Constitutie - respinsa

Propunerile UDMR de revizuire a Constitutiei, in sensul eliminarii sintagmei de "stat national" si al eliminarii din articolul constitutional referitor la limitele revizuirii Constitutiei a subiectului privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, au fost respinse la negocierile purtate de partidele politice, intrucat nu au intrunit majoritatea de doua treimi, a declarat, miercuri, reprezentantul PD, Emil Boc. Aceeasi soarta a avut-o si propunerea PNL ca presedintele tarii sa fie ales de Parlament, impotriva ei votand PSD, PRM si PD. De asemenea, a fost respinsa si propunerea PUR ca fostii presedinti ai Romaniei, reprezentanti ai BOR, ai sindicatelor si ai patronatelor sa fie desemnati senatori de drept, a precizat deputatul PD.

Sapte zile la Rimini - 222 euro/persoana

In urma cu doua luni, la Brasov, a fost inaugurat al cincilea Lufthansa City Center din Romania. Este vorba de agentia de turism Kron-Tour care, in urma unei selectii riguroase (existenta unui portofoliu complet de servicii turistice, pozitia ocupata pe piata locala, colaborarea foarte buna cu Lufthansa Romania, situatia financiara stabila, angajati calificati, cu experienta etc.), a primit franciza, activand in prezent sub numele de Kron-Tour Lufthansa City Center. In urma obtinerii acestei francize, Kron-Tour poate oferi in exclusivitate un produs nou pe piata noastra - rezervarea in timp real, via internet, a produselor marilor touroperatori germani: TUI, Neckermann Air Marin, LTU Plus, Kreutzer, Airtours, Terramar etc. Datorita acestor facilitati, gama de produse turistice este foarte variata, la cele mai bune preturi. Practic, in cel mai scurt timp se poate face o rezervare in Tunisia, Spania, Republica Dominicana, Cuba, Jamaica sau Mauritius. Iata cateva excursii oferite de Kron-Tour Lufthansa City Center din Brasov, str. G. Baritiu 12, tel.: 068.41.05.15: o saptamana in insulele Canare prin TUI, hotel de 3 stele - 266 euro/persoana cu demipensiune (fara transport); o saptamana in Italia (Rimini) prin Neckermann, hotel 3 stele - 222 euro/persoana, cu demipensiune (fara transport) sau 7 zile in Maldive prin LTU Plus, hotel 3 stele - 287 euro/persoana - cazare cu demipensiune.

15.000 de turisti straini in "Croaziera pe Dunare"

Ministrul Turismului, Dan Matei Agathon, a declarat ca, pana in prezent, 15.200 de turisti din tari europene, Canada si SUA s-au inscris in programul "Croaziera pe Dunare". Agathon estimeaza ca numarul turistilor va creste la 30.000 in 2003. Au fost prezentate doua trasee cu obiective turistice. Primul dintre aceste trasee include vizitarea fostului oras roman Drobeta, a cetatii Severinului, Muzeului Regiunii Portile de Fier si a Muzeului de Arta din Turnu Severin. Al doilea traseu este Drobeta - Turnu Severin - Schela Cladovei si include vizitarea rezervatiilor botanice Cracul Gaioara, Valea Oglanicului si Fata Virului, precum si vizitarea Insulei Banului si a sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I. Lansarea oficiala a programului va avea loc la 27 septembrie, in ziua dedicata Romaniei in cadrul Bursei Dunarene de Turism, care se va desfasura in Romania. Programul "Croaziera pe Dunare", lansat neoficial la inceputul lunii mai, vizeaza revigorarea turismului in orasele-port dunarene. Estimarile ministerului de resort arata ca, in medie, 25.000 de turisti straini vor vizita anual Romania prin intermediul acestui program.

De ce nu se inghesuie romanii pe litoral

Lume, lume, hai pe litoral! Mari reduceri! Indrazniti de v-apropiati! Preturile in hotelurile de 1 si 2 stele din Neptun-Olimp au scazut cu 30 la suta. Dom' ministru, desi zice ca nu se amesteca in treburile hotelierilor a dat ordin si tarifele au intrat la apa. De ce? Fiindca in plina vara romanii nu mai vin pe litoral. Cu tot puhoiul de turisti straini care a fost raportat la hectar de Ministerul Turismului, abia s-a umplut 30 la suta din capacitatea hoteliera de la Neptun. Situatia dezastruoasa din Neptun-Olimp, statiune-etalon pentru turismul romanesc, reflecta adevarata stare de fapt - guvernarea prin vorbe, la televizor, si nu prin fapte. De ce sunt goale statiunile de la Marea Neagra? Explicatia e simpla. Salariul mediu in Romania atinge 100 de dolari pe luna. O camera cu doua paturi la hotelul Amfiteatru de 3 stele, in care de ani de zile nu s-a mai investit nimic, costa aproximativ 500 de dolari pe saptamana in plin sezon. La un hotel de 2 stele, cazarea costa doar... 200 de dolari pentru o familie - sot si sotie. La aceasta se adauga masa, costul transportului, taxa de statiune, cea de salubrizare, si dupa caz, cea de bariera si de parcare, iar in viitor, probabil, si alte taxe. Separat trebuie prevazut si un buget pentru cazuri de urgenta cum ar fi: toxiinfectiile alimentare provocate de alimentele consumate la restaurante sau terase, taieturile in cioburile de pe plaja, boli de piele luate din apa marii plina de gunoaie etc. In final, un concediu modest, intr-un hotel obosit, cu trei mese pe zi, cat sa nu zici ca n-ai mancat, ajunge sa coste circa 350 dolari/persoana. La aceiasi bani, hotelierii turci te cazeaza intr-un club nou, de 5 stele, cu: piscine, tobogane cu apa, miniclub pentru copii, discoteca, sauna, sala de fitness, restaurante etc. In pret sunt incluse 7 mese pe zi intre orele 7,00-1,00 (mesele principale, snack-urile, mix grill, prajiturile si ceaiul de la ora 17,00, minibar, room-service s.a.m.d.). De asemenea, turistii pot servi la orice ora bauturile alcoolice si nealcoolice locale si de import. Hotelierii turci nu au instituit nici taxa de palmier, nici cea de statiune, nici de parcare sau bariera. Nu exista nici taxa de salubrizare, dar in schimb curatenia in hotel si pe plaja este impecabila. De aceea, aici vin an de an sa-si petreaca concediul cateva milioane de turisti din Germania si din Rusia. Cu alte cuvinte, turistul roman este pus in situatia de a-si cumpara la el acasa un concediu scump si prost, cu aceiasi bani cu care poate calatori, de exemplu, in Turcia, la 5 stele adevarate. Iata astfel ca, in cele din urma, dorinta ministrului Agathon de a-si vedea "turistii educati" s-a implinit. Turistul roman nu mai accepta concedii de mizerie la tarife de lux.

Hotelurile din Neamt cresc preturile cu 20 la suta

Unitatile hoteliere din judetul Neamt au inceput sa majoreze preturile pentru cazare cu aproximativ 20 la suta. La hotelul Bradul din statiunea Durau, preturile vor fi majorate dupa 15 iulie, iar in prezent o camera cu doua paturi costa 600.000 lei/zi. "Preturile la cazare au ramas aceleasi, pana pe 15 iulie cand vor fi majorate. Tarifele nu au mai fost modificate inca de iarna trecuta. Nu avem foarte multi clienti, dar ii asteptam de acum incolo, cand oamenii vor intra in concedii", a declarat receptionerul de la hotelul Bradu din Durau. La hotelul Bistrita din Durau, preturile la cazare au fost majorate cu aproximativ zece la suta din data de 1 iulie. O camera cu doua locuri costa 700.000 lei/zi, pret in care este inclus si micul dejun. "Prin agentiile de turism, o camera cu doua paturi costa 275.000 lei, iar 300.000 lei - bonurile de masa. Preturile practicate de noi sunt majorate din iulie. Clienti avem, dar nu la capacitatea hotelului", a declarat Catalin Gavrilescu, administratorul hotelului Bistrita. In statiunea Oglinzi, o zi intr-un apartament costa 800.000 lei, iar intr-o camera cu doua locuri - 700.000 lei.

Ce cauta romanii in Afganistan?

Enduring Freedom" - acesta ar fi raspunsul corect si oficial, adica o operatiune de mentinere a pacii intr-o zona zguduita de rafuieli tribale, bombe americane si cutremure. "Sansa noastra de a demonstra ca suntem intr-adevar parteneri credibili ai NATO, acum, inaintea summitului de la Praga" - aceasta ar fi justificarea autoritatilor de la Bucuresti pentru cea mai ampla actiune militara, platita integral, cu milioane de dolari, din fondurile guvernamentale. Ce caut eu in Afganistan? In principal, caut alti romani ajunsi aici si de voie, si de nevoi. Asta ar fi explicatia profesionala. Adica ii caut pe cei 405 soldati romani care vor deveni, din 15 iulie, odata cu incheierea transporturilor aeriene, al doilea contingent ca marime - dupa cel american, evident - din zona Kandahar. Omeneste vorbind, intrebarea mi s-a insurubat in cap inca de la inceputul calatoriei. Uriasul avion Hercules s-a comprimat, parca, pe dinauntru in clipa in care cei 40 de militari si 20 de ziaristi au fost nevoiti sa-l imparta cu cateva zeci de tone de munitie, materiale si provizii pentru Batalionul 26 Infanterie si pentru un pluton de Politie Militara. La capatul celor 14 ore ale drumului (cu doua escale tehnice - una la Craiova si una in Turkmenistan) nu-ti doreai decat sa-ti apesi cu putere tamplele pana la dezumflare dupa ce decibelii motoarelor si ai ventilatoarelor urlatoare ti le intinsesera spre explozie. Nu-ti doreai decat sa uiti socurile termice aiuritoare, de la zaduful apasator de dinaintea decolarilor la frigul suierator de la 8.000 de metri. Iti doreai sa poti scoate de undeva, din subcutanat, mirosul de vaselina si uleiuri arse. Ai vrea sa uiti imaginea cu efect inhibitor a galetii-latrina atarnata spre coada avionului. Ce caut eu aici? Intrebarea mi-a revenit cand comandantul aeronavei, un tip de 40 de ani, cu o fata cioplita parca cu baioneta, ne-a explicat calm-tehnic, cum vom zbura in orb deasupra Afganistanului. Fara ghidare de la sol, fara avioane de escorta, strecurandu-ne printre F-16 si B-2, care-si vad de vanatorile si bombardamentele lor. In orb, pe deasupra Hinducusilor de 6-7.000 de metri, cu speranta in suflet ca nici un taliban insomniac nu se va gandi taman atunci sa le arate aliatilor ca rezistenta n-a fost anihilata. Intrebarea pe care-o aveam in minte o mai auzisem undeva, rostita in engleza. O puneau in filmele despre Vietnam baietii americani plecati in patrulare prin jungla, in cautare de vietcongi. Apropo de Vietnam, cica Herculesul cu care am zburat, fabricat in '61, n-a ratat razboiul de trista amintire. Ajunsi pe Kandahar International Airport, un "Wellcome" mare te intampina de pe o pancarta alba. Zici ca toate relele au trecut: zgomotul, mirosurile, socurile termice. Doar e "International", nu?! Dupa primii trei pasi in afara cladirii scapate nebombardata, bucuria de a fi dat de pamant solid sub picioare se risipeste intr-un nor de praf. Un nor ridicat din cele trei degete de tarana alba, care acopera tot ce poti cuprinde cu privirea proprie, plus binoclurile Armatei. Un praf lipicios si sufocant, care te imbraca, te camufleaza, te incalta, te satura. E inca racoare. De-abia a rasarit soarele. Totusi, termometrul s-a priponit pe la vreo 20 de grade. "Sa vedeti la pranz, ieri au fost 55 la umbra", ne face sosirea si mai agreabila unul din militarii romani aflati deja in tabara. Nici linistea ravnita n-o capeti. Baza e insirata de-a lungul pistei aeroportului, pe unde, cam la 2 minute, se ridica un elicopter de lupta sau un avion de transport, iar vehiculele de patrulare misuna ca niste ganganii de desert, arand nisipul. Imi trantesc geanta in cortul unde am fost cazati. Dupa ce norul de praf ridicat de pe jos se mai risipeste, mai imi pun o data intrebarea: ce caut eu in Afganistan? Ce cauta soldatii romani in Afganistan? Probabil ca raspunsul l-am fi gasit, pana nu de mult, doar in bancurile tipic romanesti. Am trait s-o vedem si pe-asta: militarii romani ii vor pazi si-i vor apara pe supersoldatii americani. Supersoldati scosi, parca, dintr-o incredibila rafinarie care produce absolut tot ce le este necesar pe baze sintetice: mancare cu gust de cauciuc, ambalata in cutiute si plicuri vidate, uniforme din materiale termoizolante si toate facilitatile la container. Baza militara e plina de module: container-bucatarie lipit de cort-sala de masa, container-WC, container-dus, magazin-container, cort-club. Hectare intregi de nisip sunt ancorate in pilonii si paramele miilor de corturi destinate celor aproximativ 4.000 de militari si angajati civili care-i deservesc. Cele ale americanilor le recunosti dintr-o ochire: au aer conditionat, acoperis de placaj si dusumea. Militarii nostri inghit deocamdata praful si-n dormitoare, pana cand canadienii, satui de-atata Afganistan, le vor preda, peste doua saptamani, corturile lor cu imbunatatiri. Soldatii romani au ca principala misiune aici paza uriasei baze. Se asteapta insa sa fie solicitati si in misiuni de patrulare in perimetru, escortare de convoaie sau poate chiar misiuni de cercetare in cautarea ramasitelor Al-Qaida. Deocamdata, pana cand efectivul va fi completat, batalionul din Oltenia incearca sa-si faca sederea de 6 luni cat mai usoara. Din tara le-au venit mai toate efectele standard din dotarea Armatei Romane, plus cateva accesorii indispensabile pentru o astfel de misiune lunga, in conditii ultravitrege: frigidere, calculatoare, televizoare color si chiar o antena parabolica. Acum se negociaza cu canadienii predarea-primirea taberei si pretul la care vor fi lasate mostenire o serie de facilitati. Pana cand se vor intelege comandantii, militarii canadieni si-au deschis langa corturile-cantina un mic talcioc unde vand seara tot ce au agonisit in timpul sederii la Kandahar si nu le mai este folositor: radiocasetofoane, chiloti, tricouri, ochelari de soare, CD-uri... Gratis insa, militarii romani s-au ales, deocamdata, cu o porecla de la americani. Dupa ce au incercat, fara prea mare succes, sa le explice de unde vine numele Batalionului "Neagoe Basarab", trupetii de peste Ocean au simplificat, cum le e felul, iar romanilor le-a ramas numele "Red Scorpions" (Scorpionii rosii). Nu stim de unde rosu. Ce-i drept, Armata Romana e o pata vie de culoare in albul prafos din jur: verde padurar, cum ii sta bine osteanului din Muntii Carpati. Din fericire insa, nisipul camufleaza tot, pana si ARO-urile kaki, capatand, dupa cateva zile, culoarea desertului. Pana cand infanteristii romani vor prelua de la canadieni paza bazei, americanii se feresc si ei cum pot. Consemnul e clar: nici un militar nu se desparte de arma lui. Ii vezi dimineata in chiloti si maiou facandu-si jogging-ul cu arma in banduliera. Pentru prima data am luat micul dejun cu pistolul-mitraliera asezat frumos in dreapta furculitei. Americanii nu se despart de puscoacele lor ultrasofisticate nici cand merg la closet, iar la dus, in cuiul pentru prosoape, dai cu ochii de cateva mitraliere balanganindu-se lenes. Ce cauta soldatii romani in Afganistan? Raspunsul ti-l dau aproape fara greseala fiecare dintre ei atunci cand ii intrebi cu reportofonul in mana: "Vrem sa ne facem datoria, sa ajutam Romania pentru NATO" si altele de genul asta. Fiecare are insa in minte si ti-o si marturiseste daca-l iei deoparte ca niciodata n-ar fi strans in tara aproape 1.000 de dolari pe luna. Si atunci se urca intr-un Hercules, isi ia ramas bun de la familie, inghite praf, isi evapora si sangele la 50-60 de grade. Ce cauta soldatii romani in Afganistan? Ce nu pot gasi in tara.

Zeci de candidati demasca spaga data pentru "imbunarea" examinatorilor

Inainte de inceperea bacalaureatului s-au strans cate 800.000 lei, iar in fiecare zi, inaintea probelor, fiecare copil a dat cate 50.000 lei pentru supraveghetori", ne-a spus M.S., mama unui absolvent al Grupului Scolar "Nichita Stanescu" din Bucuresti. Directorii acestei institutii neaga ca s-ar fi adunat aceste sume, dar recunosc, totusi, ca s-au luat bani din fondurile comitetului de parinti pentru protocolul de la bac. "Nu va putem da sumele pentru a fi publicate in ziar", ne-a declarat directorul adjunct, Iuliana Marinescu. Acest caz se adauga altor zeci facute publice pe postul de televiziune B1 TV. Situatiile similare din Bucuresti, de la liceele "Neculce", "Mihai Viteazul", "A.I.Cuza", "Madgearu", "Scoala Centrala" si "George Cosbuc", nu sunt singurele. La Colegiul Tehnic "Henry Coanda" din Targu Jiu, parintii sustin ca, pentru promovarea copiilor lor, au contribuit cu cate 100.000 lei fiecare. Maria Gureanu, a carei fiica a absolvit Grupul Scolar Pestisani, spune ca a fost nevoita ca, impreuna cu alti parinti, sa scoata din buzunar cateva sute de mii de lei in plus pentru a-l plimba prin judet pe presedintele comisiei, Benoni Lixandru, caruia i-au oferit si cateva mese la restaurant. Femeia mai sustine ca, inainte de ultima proba, Benoni Lixandru i-a sugerat sa faca rost de alte 10 milioane lei pentru comisia de corectura. "Am trimis o scrisoare cu lista liceelor acuzate ministrului de Interne Ioan Rus, care mi-a promis declansarea unei anchete specifice. Nu exista padure fara uscaturi, dar nu putem blama un intreg bacalaureat", a declarat, ieri, pentru Adevarul, ministrul Ecaterina Andronescu. Directorii liceelor bucurestene vizate au fost convocati, ieri, de catre directorul general Liliana Preoteasa, care le-a cerut o serie de documente si care a spus ca vineri va face publice rezultatele anchetei. De altfel, sirul neclaritatilor de la bacalaureatul din acest an nu se opreste aici. La Colegiul National "Sf. Sava" din Capitala, peste 30 de contestatii au fost depuse de catre absolventii claselor de informatica la proba E-informatica, dupa ce ei au sesizat comisiei de examen ca doua dintre cele patru subiecte erau gresite. Toti elevii in cauza, care au obtinut atestatul in informatica cu nota 10,00 cu putin timp inainte de examenul de bacalaureat, spun ca au fost penalizati cu cel putin doua puncte la aceasta proba si si-au mentinut contestatiile la Comisia municipala, dupa ce si-au vazut tezele. De altfel, in Bucuresti, la toate cele 2494 de contestatii depuse exista diferente de notare, unele lucrari primind chiar si doua puncte in plus. Mai putem adauga si faptul ca, in Bucuresti, din comisiile de examinare de la proba orala la limba si literatura straina aproximativ 33 la suta dintre profesori provin din gimnaziu, si nu din liceu, asa cum prevede regulamentul. Mai mult, unii profesori acuza faptul ca in timpul probelor orale mai multi dascali care predau la gimnaziu au fost pusi in dificultate de raspunsurile date de elevi, acestia neputand sa aprecieze la adevarata valoare cunostintele candidatilor. Nu trebuie trecuta cu vederea nici situatia de la Colegiul "Ferdinand I" din Bacau, unde lucrarea scrisa de la limba si literatura romana a unei eleve a fost pierduta pe drumul dintre sala de examen si cancelarie. De asemenea, corectarea lucrarilor s-a facut superficial, profesorii din aceste comisii lucrand noaptea, pe o caldura insuportabila si pe bani putini. Si, colac peste pupaza, nu putine au fost, in acest an, situatiile in care mai multe comisii de bacalaureat au ramas, in plin examen, fara presedinti, care si-au luat lumea in cap pentru ca nu au avut in camerele de hotel aer conditionat! Desi d-na ministru a luat decizii in situatiile semnalate, Biroul de Presa al MEC, preocupat de imagine, a trimis un comunicat in care-si exprima profundul dezacord fata de incercarea presei de a prezenta intr-o lumina nefavorabila sistemul educational romanesc.

Emil Boc ii cere lui Ion Iliescu sa revoce decorarea unor magistrati

Vicepresedintele PD Emil Boc califica drept o greseala gestul presedintelui Ion Iliescu de a acorda distinctia "Meritul judiciar" procurorilor implicati in anchetele din cazurile "Armagedon 2" si "Tarau" si solicita sefului statului sa revoce de urgenta decretul "prin care le recunoaste acestora "meritul" de a fi calcat in picioare democratia si statul de drept". "Procurorii de tip stalinist ar trebui inlaturati, nu medaliati", se arata intr-un comunicat remis, miercuri, agentiei Mediafax, de Emil Boc. "Presedintele Ion Iliescu ar putea, mai degraba, sa acorde o medalie post-mortem procurorului Cristian Panait, care ar trebui sa constituie un model de verticalitate pentru toti magistratii din Romania. Procurorii cinstiti sunt declarati nebuni, iar instrumentele prin care puterea isi regleaza conturile sunt medaliati, asa intelege PSD sa incurajeze independenta si impartialitatea justitiei", afirma liderul PD.

Ziaristul timisorean Iosif Costinas, cautat de politia din intreaga tara

Ziaristul timisorean Iosif Costinas, de 62 ani, a fost dat in urmarire generala dupa ce, in urma cu o luna, a disparut fara urma. Politistii au audiat toate persoanele care au vorbit cu ziaristul inainte de disparitie, fara a obtine insa vreun indiciu. El obisnuia sa mearga in Maramures si pe Valea Nerei, din Caras-Severin, dar nici prietenii sai din zona nu i-au putut ajuta pe anchetatori. Nici fosta sa sotie, Tatiana Costinas, nu stia mai multe, ea vazandu-l ultima data pe 4 iunie, cand Iosif i-a daruit ultima sa carte. Dupa ce, la 20 iunie a.c., politistii timisoreni au fost sesizati despre disparitia ziaristului, marti, a fost declansata o ancheta, sub coordonarea Serviciului Urmariri din IGP. Semnalmentele sale au fost difuzate la toate posturile de politie. Din locuinta lui Costinas nu lipsesc haine sau obiecte utile unei calatorii. Ultima persoana care l-a vazut pe ziarist este criticul muzical Petru Umanschi. El l-a vazut la data de 10 iunie a.c., in jurul orei 13,30, langa Piata Unirii din Timisoara. Ziaristul purta o camasa cu maneci scurte, in carouri gri, si tinea in mana o sacosa albastra, cu inscriptia "Timisoara". Iosif Costinas scria o carte despre lumea interlopa timisoreana, aflata in stadiul de manuscris. Politistii nu au stabilit, dupa verificarea articolelor scrise de ziarist, ca acesta ar fi victima unei razbunari. El a participat la Revolutia din Timisoara si s-a numarat printre cei care au incercat, inca din 1990, sa afle adevarul despre revolutie.

Bucurestiul nu se grabeste sa primeasca inca un nazist din SUA

Romania va analiza cu prudenta si atentie o eventuala cerere de expulzare a fostului gardian nazist Michael Negele, daca aceasta va fi adresata autoritatilor de la Bucuresti, se afirma intr-un comunicat al MAE roman. Romania nu a fost notificata in legatura cu recenta decizie de expulzare a lui Michael Negele, luata de tribunalul federal pentru imigratii, precizeaza comunicatul. Pana in prezent, nu au fost facute nici un fel de demersuri de expulzare a lui Michael Negele, iar informatiile tehnice solicitate institutiilor americane abilitate au evidentiat faptul ca nu au fost epuizate inca posibilitatile de recurs ale acestuia fata de decizia tribunalului federal.

Contribuabilii impotriva Romaniei

Romania pierde la Strasbourg proces dupa proces. Curtea Europeana a Drepturilor Omului sanctioneaza intai de toate faptul ca Justitia este aservita Puterii. Ca a treia putere in stat face jocuri politice au spus-o explicit si Parlamentul European, si Banca Mondiala, atragandu-si - cum altfel? - replici dintre cele mai vehemente. Curtea Suprema a Drepturilor Omului o si probeaza, in fiecare dintre cele vreo zece cazuri de pana acum. Buni de plata insa (e vorba deja de peste un milion de euro) sunt tot contribuabilii romani. De aceea ei trebuie sa stie cine sunt vinovatii. Basacopol impotriva Romaniei, Balanescu impotriva Romaniei, Cretu impotriva Romaniei si Falcoianu impotriva Romaniei sunt ultimele patru cauze in care prejudiciul material si prejudiciul moral pe care statul roman e obligat sa le achite depasesc iarasi un milion de euro. De unde ni se trage. Momentul zero a fost celebrul discurs al presedintelui Ion Iliescu, rostit in 1994 in fata autoritatilor locale din Satu Mare, la o intalnire de lucru. Ingerinta explicita a politicului in treburile Justitiei s-a produs, cum avea sa justifice, la o zi dupa, institutia prezidentiala prin purtatorul sau de cuvant, din pricina inexistentei unei legi care sa reglementeze proprietatea imobiliara. Atunci, Ion Iliescu ii caina pe chiriasii din casele nationalizate, asediati de fostii proprietari care venisera sa-si recapete bunurile cu japca. Intre timp, celebra 112/1995, Legea caselor nationalizate, n-a facut decat sa toarne in articole si alineate comanda politica "mai usor cu retrocedarile!" 112/1995 a fost o lege conceputa cu fata catre chiriasi. Nici astazi, aflat intr-un nou mandat, presedintele Iliescu nu gandeste altfel. Numai ca nici reflexul slugarnic al unor magistrati nu s-a sters, dupa mai bine de un deceniu de asa-zisa democratie. La nivelul anilor 1995-1996, procurorii generali au luat pozitie de drepti si au initiat recursuri in anulare pe banda rulanta. Un virtuoz al acestora a fost cunoscutul Vasile Manea Dragulin, obedientul de serviciu. Recursurile in anulare au mers la Curtea Suprema de Justitie, unde s-au gasit alti magistrati cu acelasi reflex slugarnic, care au anulat hotarari judecatoresti definitive si irevocabile de restituire a imobilelor catre proprietarii de drept. E ceea ce acuza astazi Curtea Europeana a Drepturilor Omului: faptul ca acelor cetateni (si ei se numara cu sutele) li s-a refuzat dreptul la un proces echitabil, incalcandu-li-se accesul la o instanta de judecata. Acestui imens abuz ii platim noi, din buzunar, consecintele. La Strasbourg mai sunt pe rol inca 80 de dosare. (Numarul nedreptatitilor de Justitie din Romania e mult mai mare. Dar in mentalitatea multora statul e un tabu. Cum sa-l chemi in judecata?). In cazul in care Curtea Europeana va da castig de cauza petentilor, prejudiciul total s-ar putea ridica la sume uriase. Procurorul General in functie atunci, care a cerut recursurile in anulare, magistratii de la Curtea Suprema, care au decis ca instantele care au semnat hotararile de restituire a imobilelor si-au depasit competentele (?!), nu sunt trasi de nimeni la raspundere. Un comunicat al biroului de presa al Ministerului Justitiei, sosit ieri in redactie, traduce cuminte ultimele patru hotarari, din 9 iulie, ale Curtii Europene. Faptul incriminat in toate cazurile, acela ca recursurile in anulare ale Procurorului General al Romaniei au fost admise de Curtea Suprema de Justitie, nu e comentat, dovada ca Ministerul Justitiei face "ciocul mic", dupa cunoscutul dicton guvernamental. Un minimum de onestitate ar cere ministerului sa faca publica lista cu numele vinovatilor. Romanii trebuie sa stie ponoasele cui le trag. Cand insusi seful Curtii Supreme de Justitie a incercat sa explice obedienta unora dintre subordonatii sai, carora puterea politica "le arata pisica" din cand in cand ca sa fie sigura ca indicatiile ii vor fi urmate intocmai, ministrul Justitiei in persoana a iesit la atac, refuzand sa accepte ceea ce a fost si este de domeniul evidentei. Ce-i drept, unii sunt astfel construiti incat nu e nevoie sa li se arate pisica. Acestia slujesc puterea politica din convingere, numai ca pretul slugarniciei lor a devenit din cale afara de piperat. Problema independentei Justitiei nu se va rezolva prea curand. In saptamanile urmatoare, cand alte hotarari usturator de scumpe vor emana de la Curtea Europeana, poate ca cetatenii astfel jecmaniti vor lua in corpore drumul Strasbourgului, cu o nemaivazuta speta: Contribuabilii impotriva Romaniei.

"Meritele deosebite" ale lui Tanase Joita - recursurile in anulare

Procurorul general al Parchetului Curtii Supreme de Justitie, Tanase Joita, a primit zilele trecute, prin decret prezidential, Diploma "Meritul judiciar", clasa a II-a. Precizam ca Tanase Joita a fost instalat la conducerea Parchetului CSJ in ianuarie 2001, fiind numit de presedintele tarii, la propunerea ministrului Justitiei. Fostul avocat al Baroului Brasov, ajuns procuror general, s-a impus in fata opiniei publice inca de la inceput cu spinoasa problema a recursurilor in anulare. Primul caz in care procurorul general si-a aratat maiestria a fost cel al generalilor Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati definitiv la cate 15 ani de inchisoare in dosarul revolutiei de la Timisoara. Dosarul extrem de voluminos a fost solutionat de procurori si judecatori in nu mai putin de 10 ani de zile, munca desfiintata prin promovarea recursului in anulare. Dupa ce i-a scapat de inchisoare pe cei doi generali prin suspendarea executarii pedepsei pana la judecarea recursului, Tanase Joita a declarat recurs si in cazul celebrului Costel Constantin ("Sexy Club"). Un alt caz izbitor este cel privind Fondul National de Investitii. Aici Tanase Joita, la cererea ministrului Justitiei si a AVAB, a declarat recurs in anulare impotriva hotararii prin care era recunoscuta valabilitatea contractului de fidejusiune/cautiune dintre FNI si CEC. Curtea Suprema de Justitie l-a respins ca fiind introdus cu tardivitate. Un alt merit judiciar deosebit al procurorului general Tanase Joita este legat de cazul Tepro Iasi, caz in care domnia sa s-a razgandit, la sase luni de zile dupa ce a pus lumea pe jar, retragandu-si recursul in anulare taman in acelasi timp in care Guvernul roman si reprezentantul concernului ThyssenKrupp se aflau in "negocieri". Recursul in anulare privind falimentul BIR a fost promovat de procurorul general desi la dosarul cauzei existau trei referate intocmite de trei procurori diferiti prin care Tanase Joita era atentionat ca recursul nu poate fi promovat pe motive de tardivitate. Ultimul de pe lista recursurilor in anulare promovate de proaspat medaliatul Tanase Joita este cel privind cazul "Otopeni - Revolutie", unde acesta solicita instantei redimensionarea pedepselor pentru ofiterul Dumitru Draghin, generalul Grigorie Ghita si capitanul Ionel Zorila, considerandu-le pe cele date de instanta ca fiind prea mari. Acestea sunt cateva dintre recursurile in anulare declarate de procurorul general, ajunse la cunostinta opiniei publice in mod cu totul intamplator si numai datorita insistentei jurnalistilor de a-si face meseria, pentru ca la Ministerul Public nu exista transparenta atunci cand este vorba de acest sector. Niciodata reprezentantii acestei institutii nu au informat "din oficiu" contribuabilii, din ai caror bani sunt platiti, despre promovarea acestei cai extraordinare de atac: recursul in anulare, care are consecinte foarte importante, printre care neincrederea in justitie. Neincrederea intr-o justitie care a ajuns sa schimbe adevarul juridic din patru in patru ani, dupa cum inclina balanta puterii de guvernamant.

Rata inflatiei a scazut la 1,2%

Rata inflatiei in luna iunie a scazut la 1,2%, fata de nivelul de 1,9% consemnat in mai, aceasta evolutie fiind consemnata pe fondul incetinirii ritmului de crestere a preturilor marfurilor alimentare, ale celor nealimentare si ale serviciilor. Potrivit Institutului National de Statistica, alimentele s-au scumpit in iunie cu doar 1,5%, dupa ce in luna mai aceasta grupa a inregistrat o majorare a preturilor in medie cu 2,3%. De asemenea, tarifele principalelor categorii de servicii au urcat cu 1,3%, comparativ cu 1,8% in luna precedenta. Cea mai redusa crestere a fost insa inregistrata de grupa marfurilor nealimentare, ale caror preturi au avansat cu numai 0,8%, fata de o crestere de 1,4% in luna anterioara. Cartofii au ramas si in iunie produsul cu cea mai mare crestere a pretului, continuand tendinta de scumpire inceputa in primavara. Conform Institutului National de Statistica, pretul cartofilor a urcat luna trecuta cu 24,3%, acest produs fiind secundat de fructele proaspete, mai scumpe cu 11,8%. In schimb, laptele, branza, ouale, zaharul, uleiul comestibil si carnea de porc au inregistrat usoare ieftiniri.

"Le Figaro": "Un hangar parasit ocupat de romani, la nord de Paris"

Un hangar parasit ocupat de romani, la Saint Denis, la nord de Paris" - iata titlul articolului din "Le Figaro". La doi pasi de centrul comercial Marc Avenue, pe insula Saint Denis, la adapost de priviri, in spatele zidului care imprejmuieste o fosta fabrica de cartoane, au fost ridicate mai multe corturi. De la sfarsitul saptamanii trecute, peste 100 de romani, printre care vreo 30 de copii, si-au improvizat un salas in acest hangar de 6.000 de metri patrati. Ieri dimineata, doar vreo 20 de persoane se gaseau insa aici. Ceilalti erau probabil plecati sa se posteze la intersectiile diferitelor localitati din jur pentru a cersi, cum presupunea subprefectul departamentului Seine-Saint Denis din partea de nord a Parisului. Venise si el la fata locului impreuna cu primarul acestei mici localitati, de mai putin de 7.000 de locuitori. Foarte incurcat de aceasta situatie, pe care o gaseste exceptionala, edilul a contactat mai multe asociatii umanitare pentru a incerca sa puna la punct conditii sanitare acceptabile. "Este mizeria lumii care bate la usa noastra, trebuie actionat in urgenta, cu omenie, dar este o problema care ne depaseste in masura in care nu dispunem de mijloacele tehnice si financiare necesare", spune primarul. In aceasta fosta uzina dezafectata in urma cu 10 ani nu exista nici apa, nici electricitate, iar acoperisul este pe alocuri spart. Interiorul cladirii este acoperit cu grafitti in culori aprinse, iar pe jos sunt tot felul de resturi. Unele portiuni au fost insa degajate pentru a se pune saltele. Originar din Bacau, Adrian, de 26 de ani, care isi trage scurta de iarna in carouri peste maiou de indata ce vine vreo autoritate, este insa mai degraba multumit de acest loc. La fel ca si compatriotii lui, a cerut azil teritorial. "Viata materiala, zice Adrian, este un pic mai grea, dar merge. Vreau sa traiesc in Franta, fiindca aici este "Liberte, egalite"", explica el zambitor si aratandu-si dintii de aur. Contactat prin telefon la locul unde isi petrece vacanta, proprietarul locului va incepe demersurile pentru ordonarea unei expulzari. In ziarul "La Croix", o intreaga pagina este dedicata handicapatilor, veritabili sau simulanti, veniti din Romania sa cerseasca in Franta. La Lyon si Nisa, politia franceza a retinut, in urma unor operatiuni succesive, cersetori infirmi organizati in retele si adulti si copii cu adevarat handicapati si prefacuti. Toti au venit, sustin ei, sa scape de saracie si pentru ca au vazut la televizor, imi spune unul, ca Franta este o tara foarte frumoasa, foarte curata si civilizata. Se intorc insa bucurosi in Romania, fiindca scapa de represaliile sefilor de retele. Si tot "La Croix" anunta ca la Nimes 6 romani au fost pusi sub ancheta, acuzati ca ar fi organizat o retea de exploatare a cersetorilor infirmi. 17 cersetori, majoritatea infirmi, au fost retinuti saptamana trecuta in apropiere de Montpellier si se afla intr-un centru de detentie administrativa in asteptarea repatrierii. Au venit cu carje de lemn, se vor intoarce insa cu fotolii rulante donate de Crucea Rosie - scrie "La Croix".

Bibliotecarii protesteaza

ntr-un "Apel" primit la redactie, Victor Dutescu, presedintele Asociatiei Bibliotecarilor din Romania, protesteaza impotriva preluarii de catre Guvern a cladirii ce trebuia sa devina noul sediu al Bibliotecii Nationale Romane. Potrivit acestuia, BNR trebuie sa predea oficial cladirea catre Guvern, vineri, 12.07.2002, in conditiile in care nu a fost stabilit inca un spatiu de depozitare pentru cele 3 milioane de volume care se gaseau deja aici. Desi in Hotararea de Guvern 578 din iunie 2002 se mentiona ca Bibliotecii Nationale urmeaza sa i se acorde un alt sediu, acest lucru nu s-a intamplat pana acum. "Nu am primit nici un raspuns la apelurile repetate, formulate atat de catre conducerea BNR, cat si de Asociatia Bibliotecarilor din Biblioteca Nationala" afirma Victor Dutescu. In semn de protest, marti, 120 de bibliotecari s-au adunat pe scarile cladirii din Bulevardul Unirii pentru o "fotografie de grup". Protestele vor continua, potrivit unui comunicat primit din partea BNS, marti, 16 iulie, in fata Palatului Victoria si a ambasadelor tarilor occidentale.